Credincioșii din toată țara au participat ieri, 15 august, la hramul Mănăstirii Putna din județul Suceava. Cu acest prilej, pictura bisericii voievodale a fost sfințită de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, informează „Ziarul Lumina”. Totodată, așezământul monahal a primit al doilea hram pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.
Pelerinii din toată țara au venit încă de sâmbătă după-amiază la Mănăstirea Putna pentru a participa la slujba hramului Adormirii Maicii Domnului. Oamenii au intrat în prima ctitorie a Sfântului Ștefan cel Mare și s-au închinat icoanelor din sfântul lăcaș, dar și la mormântul slăvitului voievod.
Slujba Privegherii a fost oficiată de către Înalt Preasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, înconjurat de un sobor de 30 de preoți și diaconi. La această slujbă au mai asistat Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Serafim, Arhiepiscop de Ottawa și Canada, și Preasfințitul Emilian Lovișteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. La final, Înaltpreasfințitul Mitropolit Teofan a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre semnificația sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. Duminică dimineață, programul liturgic dedicat hramului a continuat cu slujba Aghezmei, Taina Sfântului Maslu și Acatistul Adormirii Maicii Domnului. În jurul orei 9:00, soborul de preoți s-a îndreptat către stăreția Mănăstirii Putna pentru a-i întâmpina pe ierarhii prezenți la această sărbătoare. Pe scările din fața stăreției, un grup de buciumași a intonat un cântec specific zonei Bucovinei.
Sfințirea picturii din biserica voievodală
Soborul de ierarhi format din Preafericitul Părinte Daniel, Înaltpreasfințitul Teofan, Înaltpreasfințitul Pimen, Înaltpreasfințitul Serafim, Preasfințitul Meletie, Episcopul Hotinului, Preasfințitul Irineu, Episcop de Nijinski și Prilunski, Preasfințitul Corneliu, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preasfințitul Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preasfințitul Emilian Lovișteanul și Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, alături de preoții și diaconii prezenți, s-a îndreptat către biserica Mănăstirii Putna, unde avut loc slujba de sfințire a picturii. Întâistătătorul Bisericii noastre a uns pictura din sfântul altar și catapeteasma cu Sfântul și Marele Mir, iar cea din naos, pronaos și pridvor a fost pecetluită, rând pe rând, de către ceilalți ierarhi. În cuvântul adresat celor prezenți, Preafericitul Părinte Daniel a remarcat că sfințirea picturii mănăstirii sucevene ‘este o zi de mare sărbătoare pentru toți creștinii, care au evlavie la Sfântul Voievod Ștefan cel Mare’.
‘Act Patriarhal’ de instituire a celui de-al doilea hram
Pe un podium special amenajat în curtea sfântului lăcaș a fost săvârșită apoi Sfânta Liturghie. A fost prezent Preafericitul Părinte Daniel, împreună cu ierarhii amintiți, un sobor de 70 de preoți și diaconi. Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul a citit Actul Patriarhal de instituire al celui de-al doilea hram al bisericii Mănăstirii Putna, pomenirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. După acest moment, s-a intonat troparul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Părintele Patriarh Daniel a oferit Actul Patriarhal Înalt Preasfințitului Pimen. În timp ce soborul de ierarhi, preoți și diaconi s-a împărtășit, mai multe grupuri de credincioși și copii din Bucovina au intonat pricesne și cântări închinate Maicii Domnului. La sfârșitul slujbei, PF Patriarh Daniel a acordat Ordinul ‘Sfântul Ștefan cel Mare pentru clerici’ arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna. De asemenea, Medalia ‘Sfântul Vasile cel Mare’ a fost oferită mai multor monahi ai Mănăstirii Putna, care s-au evidențiat în susținerea lucrărilor de pictură a bisericii voievodale.
Părintele Patriarh Daniel a mai înmânat Ordinul ‘Sfântul Ștefan cel Mare pentru mireni’ pictorului Mihail Moroșan, lui Radu Enache, domnului Florinel Andrei și lui Corneliu Paraschivescu, și a dăruit arhim. Melchisedec Velnic o cruce de binecuvântare pentru biserica Mănăstirii Putna, dar și o serie de cărți apărute la Editura ‘Basilica’ a Patriarhiei Române.
Putna, ‘Ierusalimul neamului românesc’
A urmat cuvântul Înaltpreasfințitul Pimen, care a subliniat faptul că Putna este ‘Ierusalimul neamului românesc, iar mormântul Sfântului Ștefan cel Mare este altarul conștiinței naționale’. ‘Pentru noi, românii, ziua de 2 iulie trebuie să fie zi națională, iar Sfântul Voievod Ștefan cel Mare este erou al întregului nostru popor. În Actul Patriarhal, care hotărăște ca data de 2 iulie să fie al doilea hram al Mănăstirii Putna, s-a împlinit un crez al poetului Mihai Eminescu’, a spus Înaltpreasfințitul Pimen. Mai departe, arhim. Melchisedec Velnic a făcut referire la istoria Mănăstirii Putna și la cum s-a ajuns ca străvechiul sfânt lăcaș să fie pictat.
‘Maica Domnului este lumina vieții creștinilor’
‘Cheia pentru înțelegerea sărbătorii de astăzi este versetul din Sfânta Evanghelie: ‘Fericit este pântecele care te-a purtat și fericiți sunt sânii care Te-au alăptat’, adică fericită este mama care Te-a născut, Te-a alăptat și Te-a arătat lumii. Prin aceasta vedem că cinstirea Maicii Domnului este o fericire. Mântuitorul face o legătură între Maica Domnului, mama care L-a născut, și Biserică. Înțelegem din Evanghelie că Maica Domnului este icoana vieții spirituale a Bisericii. Așa cum ea a ascultat pe Dumnezeu-Cuvântul, L-a interiorizat, L-a născut trup, noi suntem chemați să interiorizăm cuvântul lui Dumnezeu, să-l facem roditor și să-l naștem duhovnicește. De aceea Maxim Mărturisitorul a spus că sufletul creștinului este fecioară și maică. Fecioară, dacă rămâne credincios lui Dumnezeu, și maică duhovnicească este sufletul creștinului care dă rodire virtuților, roadelor duhovnicești: credința, dragostea, pacea, bunătate, milostenia. Prin aceste roade ne asemănăm cu Maica Domnului’, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de învățătură.
În continuare, Părintele Patriarh a îndemnat toată suflarea credincioșilor să o cinstească pe Maica Domnului și să urmeze pilda ei – pilda de smerenie, de ascultare, de credință, de dragoste milostivă.
‘Sărbătoarea aceasta este cea mai mare din cele nouă sărbători închinate Maicii Domnului în calendarul ortodox, din care cinci sunt însemnate cu cruce roșie. Este ziua în care a trecut de la viața pământească la cea cerească. Sărbătoarea este instituită de Biserică, nu pe baza Sfintei Scripturi – ultima referință despre prezența Maicii Domnului este cea din Faptele Apostolilor, unde înainte de momentul Pogorârii Duhului Sfânt se spune că alături de Apostoli, soțiile lor era și mama lui Iisus -, ci aflăm din Tradiție că Fecioara Maria a adormit, în sensul că a trecut cu sufletul său la viața veșnică, la 11 ani după Înălțarea la cer a Mântuitorului Iisus Hristos’, a adăugat Patriarhul României.
Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat faptul că Maica Domnului a fost ridicată la cer de către Mântuitorul Hristos ‘pentru că nu putea să intre în descompunere trupul prin care Dumnezeu-Cuvântul s-a Întrupat. După cum, în timpul nașterii Mântuitorului Iisus Hristos din Maica Domnului, trupul ei a rămas nestricat, feciorelnic, integru, tot așa în timpul Adormirii ei, și apoi al mutării la ceruri, trupul ei a rămas nestricăcios. Sfântul Ioan Damaschinul a sistematizat cele spuse de Tradiție și a arătat că această mutare, care nu este numită nici înviere, nici înălțare la cer, ci mutare. Este o mutație existențială, trece prin moarte, dar nu rămâne în moarte fizică, este un dar de la Dumnezeu de cinstire a Maicii Domnului față de toți sfinții. O rugăm pe Maica Domnului să ne izbăvească din nevoi, din suferință, din încercări, ca să nu ne pierdem. Maica Domnului este lumina vieții creștinilor. Să întărim credința, să sporim dragostea față de semenii noștri și față de biserică și față de țara noastră. Să nu uităm țara și credința, pe care le-am primit de la părinții noștri, și să ajutăm în jurul nostru!’
‘O mare sărbătoare pentru românii de pretutindeni’
Credincioșii veniți la sărbătoarea Mănăstirii Putna s-au bucurat de sfintele slujbe, dar și de momentul solemn, prilejuit de sfințirea picturii. ‘Am venit în pelerinaj să ne rugăm Maicii Domnului. Ne-am rugat pentru sănătate spor și ajutor. Aseară am participat la slujba Privegherii, iar astăzi de la ora 6:00 am venit din nou la mănăstire pentru a ne ruga. Este o mare sărbătoare pentru românii de pretutindeni și pentru Mănăstirea Putna, a cărei pictură a fost sfințită. Este foarte frumos aici, în curtea Sfântului Voivod Ștefan cel Mare, la care avem evlavie mare’, a spus Mărioara Hali din localitatea Marginea, județul Suceava. ‘De dimineață ne-am trezit, ne-am rugat și apoi am venit aici la sfânta slujbă. Ne-am rugat pentru sănătate. Plec de aici cu bucuria că am putut veni la acest hram’, a declarat Zamfira Spânu din Vicovu de Jos, județul Suceava.
