În ziua Praznicului „Nașterii Maicii Domnului”, la 8 septembrie 2013, ctitoria vâlceană Sfântului Voievod Neagoe Basarab a îmbrăcat haine de aleasă sărbătoare. Cu prilejul hramului, la Mănăstirea Ostrov din stațiunea Călimănești Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, potrivit arhiram.ro.
În cuvântul de învățătură rostit la Sfânta Liturghie, Părintele Arhimandrit Vartolomeu Androni, Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Râmnicului, a scos în evidență însemnătatea praznicului „Nașterii Maicii Domnului nostru Iisus Hristos”, sfătuindu-i pe credincioșii prezenți să trăiască în ascultare, smerenie și curățenie sufletească, și să înalțe rugăciuni către Maica Domnului, singura ocrotitoare și mijlocitoare la Fiul său pentru sufletele noastre.
La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârșită o slujbă de pomenire pentru ctitorii, binefăcătorii și ostenitorii acestui sfânt lăcaș. După Sfânta Liturghie, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Gherasim i-a binecuvântat pe numeroșii credincioși prezenți la hramul străvechii chinovii vâlcene. Marea sărbătoare prăznuită la Mănăstirea Ostrov a reunit preoți și numeroși credincioși din eparhie, dar și din țară.
Mănăstirea Ostrovcu hramul „Nașterea Maicii Domnului” se află amplasată pe o insulă a lacului de acumulare al hidrocentralei Călimănești de pe râul Olt.
Biserica este rezidită pe locul unei biserici mai vechi din secolul al XIV-lea sau începutul secolului al XV-lea, între anii 1520-1521, fiind ctitorită de domnitorul Neagoe Basarab și soția sa, doamna Despina. La 22 decembrie 1838 chiliile și clădirile existente au fost distruse de un incendiu, fiind rezidite pe temeliile vechi în anul 1940. Principalele restaurări s-au făcut în anii 1940, 1956-1957, 1962-1963. Din timpul lui Neagoe Basarab au rămas trei icoane: Sfântul Nicolae, Coborârea de pe cruce și Sfântul Sava, toate de o mare valoare artistică, în prezent aflate în custodia Muzeului de Artă al României. Începând cu secolul al XVI-lea până în 1890, Schitul Ostrov a fost schit de călugărițe. În acest schit s-au călugărit soția lui Neagoe Basarab, Doamna Despina cu numele de Platonida, și mama lui Mihai Viteazul care și-a luat numele de Teofana.
Construcția hidrocentralei Călimănești a impus ca biserica împreună cu insula să fie ridicate cu circa 6 m, pentru a nu fi inundate, și reconstruită casa stăreției. Întregul ansamblu insular este un frumos parc de agrement pentru vizitatorii stațiunii Călimănești-Căciulata care, pe lângă alte „dotări”, reunește un număr de 47 de specii de arbori, arbuști și trandafiri.
