Sute de credincioși au participat ieri, 7 iunie 2015, în Duminica Tuturor Sfinților, la hramul istoric al mănăstirii bucureștene Antim.
Liturghie arhierească
Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
„Biserica aceasta a Mănăstirii Antim, care anul acesta împlinește 300 de ani de la târnosirea ei a fost închinată tuturor sfinţilor de Sfântul ei ctitior, Antim Ivireanul. Credem că atunci când el a ales acest hram s-a gândit și la domnitorul său Constantin Brâncoveanu care cu un an înainte de sfințirea mănăstirii a părimit moartea martirică la Constantinopol, el și cei 4 feciori ai lui”, a precizat Preasfinţia Sa, potrivit Radio TRINITAS.
În cuvântul de învățătură, ierarhul a explicat de ce ctitorul a acestui așezământ monahal, Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, a ales acest hram.
“Într-o perioadă în care Ţara Românească se afla tocmai sub suzeranitatea celor care l-au ucis pe Brâncoveanu şi pe fii săi, iar ţara însăşi era condusă de cei care l-au trădat pe Brâncoveanu sultanului, cinstirea lui nu putea fi afirmată în mod deschis, de aceea Sfântul Antim Ivireanul a dat aceast hram mănăstirii ca printre sfinţii lui Dumnezeu din toate timpurile şi din toate locurile să se numere şi jertfa Brâncovenilor pe care, fără îndoială, că Sfântul Antim Ivireanul a preţuit-o ca pe o jertfă martirică, iar de această moarte martirică avea să se învrednicească, un an mai târziu după sfinţirea mănăstirii, însuşi ctitorul ei Sfântul Antim Ivireanul care va fi ucis de turci în anul 1716”, a mai spus Preasfinţia Sa.
Documentele istorice și inscripțiile epigrafice aduc multe mărturii și amănunte despre zidirea mănăstirii bucureștene cu hramul „Toți Sfinții”, între anii 1713 și 1715, de către Sfântul Mitropolit Antim Ivireanul, construcția ei fiind plasată, astfel, la sfârșitul domniei Sfântului Constantin Brâncoveanu și începutul domniilor fanariote în Țara Românească.
