De sărbătoarea Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamț și-a sărbătorit hramul și Mănăstirea Chiajna de lângă București, așezământ reînviat în ultimii ani, pe locul unei vechi mănăstiri de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care a fost bombardată de turci și pustiită în secolul al XIX-lea, informează Ziarul Lumina. Sfânta Liturghie a fost oficiată ieri în biserica nouă a mănăstirii de Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal.
Mănăstirea Chiajna de lângă București a fost, până acum câțiva ani, o rană deschisă în conștiința bucureștenilor și mai ales a celor care sunt atașați de trecut și de viața bisericească de la noi. Priveliștea răscolea orice privitor. În vecinătatea unei gropi de gunoi se vedeau ruinele impunătoare ale unei biserici bizantine, care dacă și-ar fi urmat cursul firesc în istorie ar fi fost la fel de frumoasă ca Mănăstirea Văcărești sau Catedrala Patriarhală. Ruinele au fost scoase din uitare și nepăsare în ultimii ani. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Mănăstirea Chiajna a fost reînființată. În vecinătatea ruinelor s-a ridicat o biserică de lemn care este în curs de pictare și împodobire la interior, precum și chilii și dependințe pentru mica obște monahală. De asemenea, biserica veche a fost împrejmuită și așteaptă acum lucrările de restaurare și reconstrucție. Noua Mănăstire Chiajna a fost pusă sub ocrotirea Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, prăznuit la 5 august.
De sărbătoarea hramului, la Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul au participat numeroși credincioși. Din soborul de slujitori au făcut parte părintele protosinghel Atanasie Bădulescu, starețul Mănăstirii Chiajna, părintele protoiereu Costel Burlacu de la Protoieria Sector 6 Capitală, părintele Atanasie Tănăsache Costea de la Biserica „Sfântul Ilie”- Grant, precum alți preoți și diaconi.
În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Ieronim a evidențiat personalitatea și viața Sfântului Ioan Iacob care a căutat viața ascetică și liniștea duhovnicească în pustiul din Țara Sfântă. „Acest sfânt al neamului nostru a mers într-un pelerinaj în Țara Sfântă și a ales să trăiască acolo urmând modelul vieții Sfântului Ioan Botezătorul, care cu multă asprime s-a pregătit pentru momentul deosebit al întâlnirii cu Mântuitorul Iisus Hristos. S-a dus în Țara Sfântă să se roage pentru neamul lui, să meargă pe urmele acestui sfânt, dar și pe urmele Sfântului Ilie, pe care l-a avut ca ocrotitor de la Botez. Pe Sfântul Ioan Iacob l-a binecuvântat Dumnezeu cu virtuțile acestor doi sfinți; pe de o parte, cu asprimea vieții, pe de altă parte, cu râvna pentru credința cea dreaptă, pentru dreapta cinstire a lui Dumnezeu și pentru dreapta viețuire după Dumnezeu”, a spus Preasfinția Sa.
La finalul Sfintei Liturghii s-a oficiat și slujba de pomenire pentru domnitorii Alexandru Ipsilanti și Nicolae Mavrogheni, ctitorii vechii Mănăstiri Chiajna, precum și pentru alți ctitori și donatori. „Alături de biserica veche ridicată la sfârșitul veacului ai XVIII-lea de domnitorul Alexandru Ipsilanti și desăvârșită de domnitorul Nicolae Mavrogheni, biserica nouă este reînvierea peste timp a locașului care a fost văduvit de o istorie frumoasă, în primul rând de răutatea turcilor care, lovind această mănăstire, s-au gândit că lovesc memoria domnitorului fanariot Ipsilanti, care a ridicat poporul grecesc în a-și redobândi libertatea, valorile creștine, bisericile și mănăstirile cotropite, dar în același timp, a influențat și istoria Țărilor Române, care deși nu erau ocupate de tuci erau sub influența politică a Porții Otomane. Lupta acesta a domnitorilor veniți de la Constantinopol a fost o luptă a poporului român, iar lovirea memoriei lor a fost lovirea aspirațiilor de libertate ale poporului nostru. De aceea, se cuvine ca după 200 de ani de suferință mănăstirea să își recapete frumusețea de odinioară”, a explicat PS Ieronim Sinaitul.
În ziua hramului, credincioșii care au venit la Sfânta Liturghie au primit în dar pachete cu alimente.
