Duminică, 20 iulie, de praznicul Sfântului Ilie Tesviteanul, mai multe locașuri de închinare din Mitropolia Olteniei își vor serba hramul, informează Ziarul Lumina. Între acestea se numără Biserica „Sfântul Ilie” din Craiova, ctitoria boierilor Oteteleșeni, și Biserica „Sfântul Ilie” din Turnu Severin, care va fi târnosită de Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei.
În Eparhia Severinului și Strehaiei au loc la sfârșitul acestei săptămâni mai multe evenimente importante ale vieții religioase locale. Începând de astăzi, 18 iulie, toată suflarea creștinească este poftită la cea mai mare sărbătoare a mehedințenilor, Ciumarca satului Godeanu. Mai mulți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române vor lua parte la această ceremonie. Sute de credincioși vor pleca în procesiune solemnă de la poalele Dealului Chiciora până la locul special amenajat pentru rugăciunea obștească.
Următorul prilej de bucurie duhovnicească, egal ca trăire și ca importanță cu cel dintâi, se desfășoară pe parcursul a două zile, sâmbătă, 19 iulie, și duminică, 20 iulie, în Cetatea Severinului. La Biserica „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din municipiu, câteva mii de credincioși se vor aduna sâmbătă seara, începând cu ora 20:00, la slujba Vecerniei unită cu Litia, urmată de procesiunea cu icoana hramului. Duminică, în ziua prăznuirii profetului vetero-testamentar, credincioșii severineni vor participa la slujba de hram, prilej cu care va fi sfințită și noua biserică a parohiei. Slujba sfințirii și Sfânta Liturghie vor fi săvârșite de Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, având alături un sobor impresionant de preoți și diaconi.
Părintele paroh Ioan Ovidiu Polexă, consilier al Sectorului învățământ și tineret al Episcopiei Severinului și Strehaiei, face aleasă poftire iubitorilor de prăznuire ca prin participarea la aceste manifestări duhovnicești să se împărtășească de bucuria comuniunii, gustând din dulceața Tainelor lui Hristos.
File de istorie la Biserica-paraclis „Sfântul Ilie” din Craiova
Nu departe de centrul orașului Craiova, vizavi de sediul prefecturii, stă așezată Biserica „Sfântul Ilie”, veche ctitorie boierească, zidită de vornicul Ilie Otetelișanu la anul 1720. În testamentul său descoperit ulterior la Mănăstirea Hurez, boierul își numea ctitoria: „a mea dulce nădejde, biserica mea din Craiova”, lucru care fixează în timp existența bisericii, arătând totodată și atașamentul ctitorului față de ea.
Deși vechea pisanie nu se mai păstrează, din cea așezată în anul 1890 rezultă că locașul a fost ridicat pe locul celui vechi, zidit de „dvornicul Ilie Otetelișanu pe la anul 1751”. Anul 1751 nu corespunde însă cu cel real. În testamentul ctitorului, descoperit la Mănăstirea Hurez, care datează din 11 decembrie 1732, apare pomenită și Biserica „Sfântul Ilie” din Craiova, amintindu-se de unele reparații incomplete și lăsându-se ca sarcină urmașilor să „termine tâmpla bisericii și să o acopere din nou cu șindrilă”. Istoricul Petre Gârboviceanu fixează ca perioadă de construcție anii 1710-1725, ceea ce înseamnă că pe la anul 1720 biserica era aproape finalizată. Ilie Otetelișanu a ridicat mai întâi o bisericuță modestă, cu un singur turn, așa cum rezultă din cartografia anului 1838, privind stricăciunile suferite de biserici în urma unui devastator cutremur. El și-a ridicat ctitoria în locul cel mai aglomerat al orașului, între târgul permanent al Craiovei și Târgul din Afară. În timp, Biserica „Sfântul Ilie” a fost adoptată ca un simbol de cei care locuiau în această zonă, hramul ei devenind și numele mahalalei în mijlocul căreia își ducea existența. Obiceiul ca oamenii să fixeze ca principale puncte de reper bisericile din mahalalele lor a devenit o obișnuință pentru locuitorii din cetatea Băniei, astfel luând naștere mahalalele: „Maica Precista”, „Sfântul Gheorghe” – Vechi, „Sfinții Arhangheli”, Hagii Enuși sau Dorobănția. După moartea ctitorului, urmând obiceiului vremii, acesta a fost îngropat chiar în curtea bisericii, mormântul păstrându-se și astăzi.
Până la cutremurul din 1838, Biserica „Sfântul Ilie” nu a suferit nici o reparație. În perioada 1840-1841, Iordache și Grigorie Otetelișanu au refăcut în totalitate biserica, schimbându-i cu totul înfățișarea. Singurul lucru care și-a păstrat forma inițială a fost clopotnița, ea urmând să fie dărâmată abia în anul 1989. Clopotnița de la „Sfântul Ilie” a fost, după părerile unor istorici, mai înaltă decât vestitul turn al Colței din București, ea fiind construită pe șapte etaje.
Personalități de seamă din trecutul Bisericii „Sfântul Ilie” din Craiova
Printre meșterii care au lucrat la reconsolidarea și refacerea cinstitului locaș regăsim nume celebre: Ioniță Tâmplarul, Gheorghe Ocruțui fierarul și marele pictor Constantin Lecca, el fiind cel care s-a ocupat în mod direct de zugrăvirea bisericii. În perioada 1892-1893 biserica a fost pictată de cunoscutul pictor bucureștean Ioanid, sub directa supraveghere a maestrului Gheorghe Tattarescu. Ctitoria Otetelișenilor este ultima biserică pictată de maestrul Tattarescu.
Astăzi, sfântul locaș este Paraclis mitropolitan. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, în perioada apropiată, biserica va fi încadrată într-un proiect de amenajare a centrului vechi, prin sprijinul primăriei municipale.
