Denia Canonului Cel Mare la Catedrala Patriarhală

Preasfințitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a oficiat în seara zilei de 17 aprilie 2013 la Catedrala Patriarhală, Denia Canonului cel Mare.

În cuvântul de învățătură Preasfinția Sa a spus: „Aceste pilde multe de pocăință (n.r.: din Canonul cel Mare) trezesc în inimile noastre dorința de a îndrepta viața noastră și de a căuta cu mai multă osârdie de a rămâne lângă Dumnezeu. Canonul Sfântului Andrei Criteanul a fost scris de către acest sfânt cam în aceeași perioadă în care Patriarhul Sofronie al Ierusalimului a scris Viața Sfintei Maria Egipteanca cea căreia Biserica i-a închinat o Duminică și anume, Duminica a cincea din Postul Mare și care este pomenită în calendarul ortodox pe 1 aprilie. În Canonul Sfântului Andrei Criteanul în primele 8 cântări sunt diferite pilde de urmat din Vechiul Testament a unor oameni virtuoși, dar și exemple ale unor oameni care au păcătuit mult și cu care de multe ori ne asemănăm începând de la Părinții noștri Adam și Eva care au încălcat porunca lui Dumnezeu în Eden fiind, de la primul lor copil Cain și apoi multe alte exemple până la venirea Mântuitorului Hristos. În cântarea a IX-a se face amintire mai întâi de lucrarea mântuitoare pe care a săvârșit-o Domnul nostru Iisus Hristos pentru mântuirea sufletelor noastre și pentru ca noi să putem dobândi Împărăția Sa cea veșnică, dar și de multe minuni pe care le-a făcut ca noi să ne întărim și să vedem că Dumnezeu are milă de cei păcătoși, îi așteaptă ca pe niște oi rătăcite ca să se alăture oilor turmei Sale”.

Deniile, slujbe specifice Postului Mare, sunt utrenii care se săvârșesc în seara zilei precedente. Astfel, Denia Canonului cel Mare este utrenia zilei de joi, 18 aprilie 2013, oficiată miercuri seara. Cunoscută drept „Canonul lacrimilor”, această creație în versuri a Sfântului Andrei, Arhiepiscopul Cretei, este una dintre cele mai frumoase slujbe ale Bisericii Ortodoxe.

Din punct de vedere al structurii, acest canon este un imn liturgic alcătuit din multe stihiri (peste 250), organizate în nouă cântări. Fiecare cântare începe cu un irmos (o strofă care dă tonul pentru stihirile care urmează) și se încheie cu două laude de cinstire, una adresată Sfintei Treimi și una către Maica Domnului. Acest imn mai este cunoscut și sub denumirea de „Canonul Mare”, nu doar pentru numărul mare de stihiri, ci și pentru profunzimea învățăturilor teologice. Bogăția și frumusețea canonului reprezintă pentru credincioși un îndemn la pocăință și la meditație biblică. În special, sunt evocate numeroase personalități ale Vechiului Testament care I-au slujit lui Dumnezeu cu mult devotament; astfel, credincioșii sunt îndemnați să fie primitori ca Avraam, să fie răbdători ca Iov, să fie ostenitori ca Iacob pentru împlinirea dorințelor pe care le au, să fie postitori asemenea lui Moise.

În cadrul Deniei Canonului cel Mare s-a citit și Viața Sfintei Maria Egipteanca, important document hagiografic și duhovnicesc, scris de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.

Comentarii Facebook


Știri recente