Cărțile despre viața și învățăturile părintelui Cleopa au stârnit interes în multe zone ale lumii, fiind tipărite în engleză, franceză, greacă, italiană, rusă, sârbă, poloneză, finlandeză și chiar arabă sau chineză. Reprezentanții editurii moscovite Russki Hronodraf explică acest fapt printr-un frumos compliment: „Scumpul părinte Cleopa a devenit foarte drag și înalt prețuit de către cititorii ruși și cu Sfinția Sa a început o nouă perioadă în Ortodoxia rusă: perioada descoperirii marilor comori ale înaltei și sfintei duhovnicii românești”.
În primăvara acestui an, Mănăstirea Sihăstria din județul Neamț a marcat împlinirea a 100 de ani de la nașterea marelui duhovnic și predicator al ortodoxiei noastre, arhimandritul Cleopa Ilie. Pe lângă manifestările organizate cu această ocazie, în cadrul simpozionului desfășurat în perioada 27-28 aprilie – slujbe de pomenire, mărturii ale unor personalități care l-au cunoscut pe părintele Cleopa, filme conținând cuvinte de folos ale părintelui -, editura Mănăstirii Sihăstria a prezentat invitaților la eveniment toate scrierile în limba română ale părintelui Cleopa, precum și numeroasele traduceri ale operelor marelui duhovnic.
Cărțile sale, traduse în rusă, finlandeză, arabă sau chineză
Până în prezent, editura Mănăstirii Sihăstria a cules și tipărit aproape 50 de cărți despre viața și învățăturile părintelui Cleopa, scrieri ce au văzut lumina tiparului în peste două milioane de exemplare. „Este vorba despre cărți scrise de însuși părintele Cleopa, de cărți extrase după înregistrări audio ce conțin dialoguri cu părintele arhimandrit, dar și de numeroase cărți scrise despre persoana și învățăturile părintelui Cleopa. Nu în ultimul rând, aș vrea să subliniez faptul că multe dintre aceste cărți au trezit un interes foarte mare în multe zone ale lumii, fiind tipărite în prezent în limbile engleză, franceză, greacă, italiană, rusă, sârbă, poloneză, finlandeză și chiar arabă sau chineză. Acest extraordinar interes pentru viața și învățăturile părintelui Cleopa se poate explica printr-un foarte frumos compliment făcut de editura moscovită Russki Hronodraf, ai cărei reprezentanți afirmau, citez: „Scumpul părinte Cleopa a devenit foarte drag și înalt prețuit de către cititorii ruși și cu Sfinția Sa a început o nouă perioadă în ortodoxia rusă – perioadă a descoperirii marilor comori ale înaltei și sfintei duhovnicii românești””, a subliniat coordonatorul editurii Mănăstirii Sihăstria, arhim. Petru Bălan.
Prima carte a părintelui Cleopa a fost scrisă în 1954
Prima scriere al cărei autor, alături de alți mari părinți de la Mănăstirea Slatina, este părintele Cleopa se intitulează „Scrisoare către Sfânta Mănăstire Vladimirești” și a fost alcătuită la 14 octombrie 1954, în vederea combaterii dogmatice și canonice a unor grave abateri de la învățătura ortodoxă a Sfinților Părinți. Un an mai târziu, din încredințarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, părintele scrie un „Cuvânt de lămurire în legătură cu rătăcirile stiliștilor”, în vederea lămuririi și întoarcerii creștinilor de stil vechi din Moldova în sânul Bisericii-mamă.
„Urcuș spre înviere”, o carte reprezentativă
În seria cărților scrise de însuși părintele Cleopa și tipărite la editura Mănăstirii Sihăstria urmează apoi: „Călăuză în credința ortodoxă”, scrisă între 1975 și 1976 și publicată în 1981; „Predici la praznice împărătești și la sfinți de peste an”, publicată în 1986; „Predici la duminicile de peste an” – 1990; „Valoarea sufletului” – 1991. Una dintre cele mai reprezentative lucrări ale părintelui Cleopa, „Urcuș spre înviere”, a fost scrisă în liniște, „pe rădăcina brazilor”, în timpul celei de-a treia retrageri ale sale în munți, între anii 1961 și 1962, fiind tipărită la editura Mănăstirii Sihăstria în anul 1992. Cartea conține 50 de predici cu caracter profund filocalic, destinate în special monahilor și creștinilor sporiți duhovnicește. Urmează apoi „Îndreptar de spovedanie pentru monahi”, lucrare scrisă de părintele Cleopa în aceeași perioadă, 1961-1963, și publicată tot în 1992; „Acatistier” – scrisă în colaborare cu părintele Paisie Olaru și publicată în 1996; „Minunile lui Dumnezeu din zidiri” – 1996; „Îndreptar de spovedanie pentru credincioși” – scrisă între 1961 și 1963 și publicată în 1996; „Îndreptar de spovedanie pentru preoții de mir” – scrisă în aceeași perioadă, 1961-1963, și publicată în 1999; „Predici la praznicele împărătești și alte predici” – scrisă în 1976, tipărită în 2001; „Predici la duminicile de peste an” – scrisă în 1976, tipărită în 2002; „Cum putem intra în rai” – versuri duhovnicești, publicate în 2003; „Din cuvintele arhimandritului Cleopa Ilie. Îndrumări duhovnicești pentru vremelnicie și veșnicie. O sinteză a gândirii părintelui Cleopa în 1670 de capete” – tipărită în 2004; „Despre vise și vedenii și despre Sfânta Împărtășanie” – scrisă între 1959 și 1964 și publicată în 2011; „Îndreptar de spovedanie pentru ieromonahii duhovnici”, „Îndreptar de spovedanie pentru stareți”, „Îndreptar de spovedanie pentru arhierei” – toate trei scrise între 1961 și 1963; „Povestiri pentru copii” – opt volume publicate între 2006 și 2011.
Tot aici pot fi amintite cărțile „Convorbiri duhovnicești”, volumele I și II, apărute în 1984 și 1988, și cuprinzând discuții teologice între părintele Cleopa Ilie și părintele Ioanichie Bălan. De asemenea, cărțile „Ne vorbește părintele Cleopa” – 18 volume publicate între 1995 și 2012, și „Mânca-v-ar raiul!” – 3 volume apărute între 2002-2009, sunt cărți extrase din înregistrările audio cu sfaturile și explicațiile duhovnicești date de părintele Cleopa în diferite situații. În ceea ce privește cărțile scrise despre părintele Cleopa, la editura Mănăstirii Sihăstria au văzut lumina tiparului „Viața Părintelui Cleopa” – carte scrisă și publicată în 1999 de arhim. Ioanichie Bălan; „Credința ortodoxă în opera Părintelui Cleopa Ilie” – scrisă de arhim. Petru Bălan și publicată în 2005; „Părintele Cleopa Ilie, Prieten al sfinților și duhovnic al credincioșilor” – lucrare comemorativă apărută tot în 2005; „Părintele Cleopa, Omul Lui Dumnezeu printre oameni” – album comemorativ apărut în acest an, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea marelui duhovnic. De asemenea, pe lângă tipărituri, la editura Mănăstirii Sihăstria au fost realizate și o serie de lucrări audio-video, conținând predici și convorbiri duhovnicești ale părintelui Cleopa. Dintre acestea, amintim cele 7 video-CD-uri, fiecare însumând între 30 și 60 de minute de convorbiri duhovnicești purtate între părintele Cleopa și IPS Serafim Joantă, arhim. Ioanichie Bălan, Ioan Alexandru, Sorin Dumitrescu etc., apărute în 2007-2008, și 5 CD-uri audio, fiecare însumând aproximativ opt ore de predici și cuvinte de folos ale părintelui Cleopa, apărute în 2009.
„Viața Părintelui Cleopa”, cea mai tradusă carte
În ceea ce privește traducerea cărților scrise de sau despre părintele Ilie Cleopa în alte limbi și spații religioase și culturale, avem numeroase exemple și în acest sens. Astfel, în 1988, la Tesalonic, Grecia, apare lucrarea „Convorbiri duhovnicești cu Părintele Cleopa”. Trei ani mai târziu, tot la Tesalonic apare „Dialoguri împotriva ereziilor”, traducere în limba greacă a cărții „Călăuză în credința ortodoxă”. În 2000, la Belgrad, vede lumina tiparului, în limba sârbă, cartea „Mare este Dumnezeu”, ce conține extrase din seria „Ne vorbește Părintele Cleopa”. În același an, din nou la Tesalonic, apare în limba greacă „Viața Părintelui Cleopa”, scrisă de arhim. Ioanichie Bălan, iar la Platina, în California, SUA, apare cartea „Păstor de suflete”, o traducere în engleză a cărții scrise de arhim. Ioanichie Bălan. În 2000, la London, Ontario, Canada, sub titlul „Adevărul credinței noastre”, apare cartea „Călăuză în credința ortodoxă”. În 2001, din nou la Belgrad, apar cărțile „Calea cerului”, ce conține extrase din „Viața Părintelui Cleopa”, „Ne vorbește Părintele Cleopa” și „Viața și nevoințele starețului Cleopa”. Tot în 2001, la Lake George – Colorado, SUA, apare, în limba engleză, lucrarea „Starețul Cleopa de la Sihăstria”, care conține „Viața Părintelui Cleopa” și extrase din „Ne vorbește Părintele Cleopa”.
În 2002, la Roma, apare lucrarea „Părintele meu duhovnicesc”, o traducere în limba italiană a cărții „Viața Părintelui Cleopa”.
În 2003, la Paris, apare cartea „Părintele Cleopa”, de asemenea o traducere în limba franceză a lucrării „Viața Părintelui Cleopa”.
În 2004, la Ujkowicc – Polonia, apare „Viața Părintelui Cleopa” în limba poloneză, iar în 2005, în Finlanda, apare „Călăuză în credința ortodoxă”, în limba finlandeză. În 2006, la Belgrad apare „Urcuș spre înviere”, în limba sârbă. În 2007, în Siria, apare „Viața Părintelui Cleopa” în limba arabă, iar un an mai târziu cartea este tipărită și în limba finlandeză. În 2010, la Moscova, apare în limba rusă lucrarea „Să vă văd pe toți în rai!”, ce conține „Viața Părintelui Cleopa” și „Mânca-v-ar raiul!” vol. 1-2. Tot la Moscova, în acest an apare lucrarea „Marele Stareț Cleopa. Un făcător de minuni român”.
De asemenea, cartea „Viața Părintelui Cleopa” a fost tradusă și publicată pe internet și în limba chineză, în anul 2005.
„În prezent, la Moscova, se află la tipar lucrarea „Despre vise și vedenii” și, paralel, se lucrează la cartea „Convorbiri duhovnicești cu Părintele Cleopa”, editorii de acolo dorindu-și foarte mult să publice toată seria convorbirilor. De asemenea, și în Bulgaria se află momentan în lucru cartea „Călăuză în credința ortodoxă”. Nu putem decât să-i mulțumim Bunului Dumnezeu pentru această mare bucurie și să-L rugăm să ne ajute în continuare, pentru ca îndrumările lăsate nouă moștenire de iubitul Său fiu, Cleopa Ilie, să ajungă la cât mai mulți oameni, spre slava lui Dumnezeu și spre mântuirea noastră”, a mai spus arhim. Petru Bălan.
O viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii
Părintele Cleopa s-a născut la 10 aprilie 1912 în comuna Sulița din județul Botoșani, primind la botez numele Constantin.
În anul 1937, rasoforul Constantin a fost luat sub mantie de schimonahul Proclu Popa, fiind călugărit sub numele Cleopa de protos. Ioanichie Moroi, egumenul Sihăstriei.
A fost hirotonit ierodiacon în luna decembrie a anului 1944, iar ulterior a fost numit oficial egumen al Sihăstriei. În anul 1949, părintele Cleopa a fost trimis ca stareț la Mănăstirea Slatina, din județul Suceava, alături de un grup de 23 de părinți.
În urma persecuțiilor din partea autorităților, hotărăște să se retragă în pădure. În 1954, patriarhul Justinian a obținut aprobare pentru cei doi nevoitori, părintele Cleopa Ilie și părintele Arsenie Papacioc, să nu mai fie persecutați și să vină la Patriarhie.
Aici au stat câteva luni, fiind trimiși la mai multe mănăstiri din jurul Capitalei, pentru a spovedi și povățui pe monahi. Văzând situația grea cauzată de persecuțiile din partea autorităților, părintele Cleopa s-a retras din nou, pentru a treia oară, în munții Moldovei.
La 29 septembrie 1964, părintele Cleopa s-a întors definitiv în Mănăstirea Sihăstria. A luat calea veșniciei la 2 decembrie 1998, slujba de înmormântare fiind oficiată de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi, în prezența a mii de credincioși.
(Articol publicat în Ziarul Lumina din 1 iulie 2012)
