În cea de-a doua zi a lunii aprilie 2014, la Rădăuți, Fântâna Albă și Mănăstirea Putna au fost comemorate victimele masacrului din 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă. Manifestările s-au derulat în prezența a numeroase personalități, a reprezentanților autorităților locale și centrale.
Manifestările prilejuite de comemorarea victimelor masacrului din 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă au debutat în dimineața zilei de 2 aprilie 2014 la Biblioteca Municipală din Rădăuți, prin ședința solemnă a Comisiei românilor de pretutindeni din cadrul Senatului României, informează Ziarul Lumina, Ediția de Moldova.
Alături de senatorii Marcel Bujor, Viorel Badea, Marin Nicolae și Mihai Neagu, au luat cuvântul și deputatul Sanda Ardeleanu, primarul municipiului Rădăuți, Aurel Olărean, vice-președintele Consiliului Județean Suceava, Alexandru Rădulescu, prof. Petru Bejenariu și prof. Radu Vizitiu, Constantin Rusanovschi de la Asociația Pro Basarabia și Bucovina și arhim. Melchisedec Velnic, exarhul mănăstirilor din Eparhia Sucevei și Rădăuților. După încheierea ședinței, cei prezenți s-au îndreptat către Fântâna Albă. Aici au fost întâmpinați de către reprezentanți ai românilor, ai asociațiilor și școlilor românești din regiunile Cernăuți și Transcarpatia și de oficialități ale statului ucrainean din regiunea Cernăuți. Din încredințarea Episcopului Meletie al Hotinului, a fost săvârșită slujba Parastasului de către arhim. Melchisedec Velnic, de pr. Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, alături de preoții din satele românești din zonă.
La troița ridicată la Mănăstirea Putna de către Departamentul pentru românii de pretutindeni, în memoria victimelor de la Fântâna Albă, a fost săvârșită în după-amiaza aceleiași zile o slujbă de pomenire. A urmat un moment artistic al elevilor de la Liceul „Ion Nistor” din Vicovu de Sus. Poeziile și cântecele inspirate de evenimentele de la Fântâna Albă, dar mai ales citirea de către eleva Anamaria Crețan a mărturiei lui Gheorghe Crăsnaru, unul dintre puținii supraviețuitori ai masacrului, i-au sensibilizat profund pe toți cei prezenți și au adus speranța că, după 73 de ani, jertfa celor căzuți atunci este vie și lucrătoare în sufletele românilor.
„Aceste momente sunt hrana spirituală a identității românești”
Arhim. Melchisedec Velnic a menționat în alocuțiunea rostită cu acest prilej că „jertfa unui popor dă viață și înnoiește, așa cum jertfa lui Hristos ne înnoiește pe noi”: „Și în 1989 se striga în Piața Revoluției „vom muri și vom fi liberi”. Cum poți să mori și să fii liber? Nu altfel decât în Dumnezeu. Dumnezeu Preabunul să îi așeze acolo sus cu sfinții și sunt convins că ei fac parte din martirii neamului”. Senatorul Viorel Badea a remarcat importanța aducerii- aminte de „acești fericiți martiri ai noștri”: „Ei au înțeles ce înseamnă sensul libertății, ei au înțeles că dragostea de Dumnezeu și de neamul lor îi va duce la mântuire. De aceea va trebui să cultivăm ceea ce au făcut acești oameni ca un model de căutare a libertății și a identității”. Toți cei prezenți au vorbit despre necesitatea informării și formării tinerilor. „Pe baricada libertății, a păcii, a democrației, nu avem voie să adormim nicio clipă. Aceste momente sunt hrana spirituală a identității noastre românești, de aici ne tragem seva. Trebuie să fim conștienți de trecutul nostru pentru a putea vorbi despre prezent și pentru a putea clădi viitorul. Nu va trebui precupețit niciun efort pentru ca noi, generația care este în măsură să transmită aceste valori, să o facem zi de zi pentru copiii și tinerii noștri”, a mărturisit deputatul Sanda Ardeleanu.
