A XXI-a ediție a simpozionului internațional de istorie Colocviile Putnei s-a încheiat sâmbătă, 14 iulie 2018.
Principalele subiecte discutate la această ediție au fost:
- Cronica moldo-germană: demonstrarea faptului că între anii 1495–1497 Ștefan cel Mare a cerut să fie redactată o istorie a propriei sale domnii, prezentată din punctul său de vedere, scrisă pentru a fi trimisă în Occident;
- Școala muzicală de la Putna: a existat o continuitatea Școlii muzicale de la Putna după moartea Protopsaltului Eustatie – fondatorul acestei școli și autorul a mai multor manuscrise muzicale, cu multe compoziții personale – prin ucenicul acestuia, Protopsaltul Pafnutie, de la care s‑au păstrat două manuscrise muzicale;
- Rolul capital al memoriei și imaginii lui Ștefan cel Mare în efortul unionist din anii 1917–1918, îndeosebi în Basarabia, unde imaginea Sfântului Ștefan a substituit‑o pe cea a țarilor Rusiei în casele basarabenilor.
Sesiuni de comunicări la Putna, vizite de studiu la Mănăstirile Tazlău și Bistrița-Neamț
Colocviile Putnei s-au desfășurat în perioada 11-14 iulie 2018.
În primele două zile lucrările s-au desfășurat la Putna în prezența membrilor Centrului de Cercetare și Documentare Ștefan cel Mare al Sfintei Mănăstiri Putna, a colaboratorilor și a celorlalți participanți.
Vicepreședintele Centrului Ștefan cel Mare, Prof. Univ. Dr. Ștefan S. Gorovei, a prezentat mai ultimele publicații ale instituției: numerele 1 și 2 pe anul 2017 ale revistei „Analele Putnei” și ediția anastatică a lucrării clasice Mânăstirea și comuna Putna, publicată în anul 1905 de Preotul Dimitrie Dan, paroh în comuna Straja, pe atunci aflată în Imperiul Austro‑Ungar, și membru corespondent al Academiei Române.
Vineri, participanții la Simpozion s-au deplasat într-o excursie de studiu la Mănăstirile Tazlău – ctitorie a Sfântului Ștefan cel Mare, care a suferit puține intervenții de-a lungul secolelor – și Bistrița-Neamț, unde se desfășoară săpături arheologice sub supravegherea arheologului Adrian Andrei Rusu, participant la Colocvii.
Parastas pentru istoricii Șerban Papacostea și Neagu Djuvara la Colocviile Putnei
Sesiunile de comunicări s-au reluat sâmbătă la Mănăstirea Putna.
Imediat după sesiunea de comunicări de dimineață, Episcopul Damaschin Dorneanul a oficiat în biserica așezământului, o slujbă de pomenire pentru istoricii Șerban Papacostea și Neagu Djuvara, colaboratori ai Centrului Ștefan cel Mare.
Simpozionul de anul acesta a fost dedicat Centenarului Marii Uniri. În acest context, Mircea-Cristian Ghenghea, de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, a prezentat referatul „Stindardul lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Zografu. Ecouri franceze şi semnificaţii româneşti în contextul anilor 1917–1918”.
O succintă prezentare a tuturor comunicărilor poate fi consultată pe site-ul oficial al Centrului Ștefan cel Mare.
550 ani de la sfințirea Mănăstirii Putna
Potrivit comunicatului remis Agenției de știri Basilica, în cadrul sesiunii de încheiere a Colocviilor Putnei, Arhim. Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, a anunțat evenimentele care vor avea loc anul viitor, cu ocazia împlinirii a 550 ani de la sfințirea Mănăstirii Putna, în data de 3 septembrie 2019.
Cu ocazia acestei aniversări se dorește ca noul sediu al Centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” să fie sfințit duminică, 1 septembrie 2019, iar ediția a XXIII-a Colocviilor Putnei din septembrie, anul viitor, să se desfășoare în sala de conferințe a acestui Centru.
Arhimandritul Melchisedec a mulțumit participanților la această ediție a Colocviilor Putnei, menționând că în cele 21 de ediții de până acum au participat 119 profesori și cercetători, nu numai români, ci și din Franța, Austria, Polonia, Ucraina, Rusia, Bulgaria, Grecia, Italia.
În încheiere, Părintele Arhimandrit a urat ca duhul unității și al păcii să călăuzească inimile tuturor colaboratorilor Centrului de cercetare și documentare Ștefan cel Mare.
Foto credit: Mănăstirea Putna
