Monahul Nicolae Steinhardt l‑a cunoscut pe părintele arhimandrit Benedict Ghiuș încă din perioada „Rugului Aprins” de la Mănăstirea Antim, vizitându‑l adesea atât la Catedrala Patriarhală, unde era preot slujitor şi duhovnic, cât şi după aceea, la Mănăstirea Cernica. Preocuparea cărturărească a părintelui Benedict, smerenia, dar și experiența temniței l‑au făcut pe Nicolae Steinhardt să se apropie și mai mult de el și să‑i ceară sfatul în cele duhovnicești. Din scrisorile și cărțile poștale regăsite în arhiva personală a părintelui arhimandrit Benedict Ghiuș redăm în continuare rânduri epistolare din care transpare discret bucuria „găsirii drahmei celei pierdute”, dar mai ales a tunderii în monahism a cărturarului iubitor de slovă de la Rohia. Regăsim în aceste mărturii deosebita prețuire și atașamentul acestuia față de părintele Benedict, care îi cunoștea atât de bine elanul, adâncul inimii și credința fierbinte și de nestăvilit în Hristos Iisus Domnul nostru.
Mai multe informaţii în Ziarul Lumina.
