Brașovenii din zona Bartolomeu-Nord își construiesc biserică pe un teren care a aparținut primului episcop al Armatei Române, Iustinian Teculescu. Pe lângă lăcaşul de cult, parohia braşoveană planifică să construiască un ansamblu educaţional cu grădiniţă şi centru cultural, dar şi un cămin de bătrâni.
Începutul bun a fost pus duminică, 03 octombrie 2021, când Mitropolitul Laurențiu al Ardealului a sfințit piatra de temelie a viitoarei biserici.
Biserica din Bartolomeu-Nord va fi închinată Sfinţilor Transilvăneni și va deservi miile de credincioși care locuiesc în această parte mai nouă a Brașovului, informează Mitropolia Ardealului.
„Acum 10-15 ani era un câmp, nu era nicio clădire, şi acum sunt câteva mii de apartamente”, a spus părintele paroh Costin Butnar. „Este un cartier ca o mică Românie, pentru că din toată ţara, şi chiar din afara ţării, românii noştri din Italia, din Spania, şi-au cumpărat un apartament aici şi era firesc să avem aici şi o biserică”.
Terenul episcopului
Preotul a spus că Dumnezeu a ales acest teren. „Noi am căutat, dar Dumnezeu ni l-a trimis”.
„Am aflat în timp ce căutam că a aparţinut la 1900 unui mare înaintaş de-al nostru, unul dintre cei mai importanţi oameni ai Marii Uniri, protopopul Ioan Teculescu, cel care a semnat actele şi a participat la Marea Unire şi, după moartea soţiei sale, a ajuns primul episcop al Armatei Române, cu numele Iustinian şi apoi a fost episcop în Basarabia”.
„Acest teren luat de comunişti a fost primit înapoi de moştenitori iar strănepotul episcopului Iustinian Teculescu, care poartă acelaşi nume, ne-a vândut nouă acest teren”, a explicat Pr. Butnar.
Primul episcop al Armatei
Ioan Teculescu s-a născut pe 1 noiembrie 1865 în Voineşti-Covasna, într-o familie cu zece copii. A urmat Şcoala primară confesională din localitate, iar după terminarea Liceului „Andrei Şaguna” din Braşov a urmat cursurile Institutului Teologic-Pedagogic „Andreian” din Sibiu, devenind învăţător, iar apoi preot în localitatea Râşnov, din judeţul Braşov.
Între anii 1901-1922 a fost protopop de Alba Iulia, perioadă în care a condus Despărţământul Alba Iulia al Astrei, desfăşurând o bogată activitate culturală. În 1918 a fost ales preşedinte al Consiliului Naţional Local Alba, care a organizat Adunarea Naţională a Românilor de la 1 Decembrie 1918, care a proclamat unirea Transilvaniei cu România.
În primăvara anului 1923 a fost călugărit la Mănăstirea Hodoş-Bodrog, sub numele de Justinian, iar după scurt timp a devenit primul episcop al Armatei Române, calitate în care a întocmit Regulamentul de funcţionare a clerului militar, a organizat şi prezidat primele examene pentru recrutarea preoţilor militari, a pus piatra de temelie a Mausoleului de la Mărăşeşti, alături de mitropolitul Moldovei şi Sucevei, Pimen Georgescu, a iniţiat instituţia „Eroul Necunoscut” (Soldatul Necunoscut) şi aducerea rămăşiţelor pământeşti ale acestuia de la Mărăşeşti la Bucureşti, precum şi înhumarea lor în Parcul Carol.
În decembrie 1924 a fost învestit, la Palatul Regal din Bucureşti, în funcţia de episcop al Cetăţii Albe-Ismail. A încetat din viaţă pe 16 iulie 1932, fiind înmormântat lângă părinţii săi, aşa cum a dorit, în cimitirul bisericii din Voineşti-Covasna.
Foto credit: Mitropolia Ardealului
