În ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, mai multe biserici din Craiova îşi sărbătoresc hramul. Printre cele mai reprezentative amintim: Biserica “Sfântul Nicolae – Dorobănţia”, Biserica “Sfântul Nicolae – Brânduşa”, Biserica “Sfântul Nicolae – Amaradia”, Biserica “Sfântul Nicolae – Craioviţa I”, Biserica “Sfântul Nicolae – Ungureni”, Mânăstirea Coşuna – Bucovăţul vechi. La ceas de aleasă sărbătoare, credincioşii au participat şi anul acesta în număr mare la Sfânta Liturghie şi au adus cinstire unuia dintre cei mai populari şi iubiţi sfinţi ai creştinătăţii, Sfântul Ierarh Nicolae.
Biserica „Sfântul Nicolae – Dorobănţia” a fost restaurată şi renovată din temelii în perioada 2011 – 2014, printr-un proiect cu finanţare europeană, fiind resfinţită anul trecut în ziua de prăznuire a Sfântului Nicolae, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. Este una dintre bisericele vechi ale Cetăţii Băniei. A fost construită din lemn în jurul anului 1760, iar în 1793 a fost ridicată o biserică din cărămidă la iniţiativa clucerului Constantin Fotescu. Sfântul locaş a suferit de-a lungul anilor mai multe reparaţii şi modificări, mai ales după avariile provocate de cutremurele din anii 1863, 1940 şi 1977. Numele sub care este cunoscută biserica vine de la mahalaua Dorobănţia, o zonă a vechii Craiovei în care locuiau mulţi militari ce formau pe atunci corpul de ostaşi numiţi dorobanţi.
Biserica Parohiei Amaradia, cu hramurile “Sfântul Nicolae” şi “Schimbarea la Faţă”, s-a numit, în trecut, Sfântul Nicolae – Belivacă”, după numele unuia dintre ctitori, sau “Sfântul Nicolae ot Trăistari”, după îndeletnicirea unora dintre „megieşii” din „drumul Amărăzii”. Denumirea Sfântul Nicolae – Amaradia i s-a dat în anul 1950, după numele străzii şi cartierului pe care-l deserveşte. Biserica a fost ctitorită de Hristea Belivacă şi Mihail Socolescu în anul 1794. În ultimii ani, aici au avut loc ample lucrări de restaurare, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană.
Potrivit unor menţiuni documentare, Biserica “Sfântul Nicolae – Brânduşa” a fost ridicată în anul 1793, pe locul unei mai vechi biserici de lemn. După anul 1855, aici au avut loc mai multe reparaţii, fiind resfinţită în anul 1902. Biserica este construită din zid de cărămidă subţire în formă de corabie (navă), spre Est în semicerc iar spre Vest cu pridvor deschis.
Biserica “Sfântul Nicolae – Craioviţa I” a fost ridicată în anul 1770, aici executându-se de mai multe ori reparaţii, de-a lungul secolelor, ultima având loc în anul 1996. Pe lângă activităţile pastoral-misionare, parohia este cunoscută în municipiul Craiova şi datorită acţiunilor umanitare pe care le desfăşoară, îndeosebi pentru ajutorarea copiilor şi a bătrânilor nevoiaşi, prin intermediul Fundaţiei „Sfântul Ierarh Nicolae”.
Biserica “Sfântul Nicolae-Ungureni” a fost construită în perioada anilor 1774 – 1780 pe locul unei biserici mai vechi de lemn, în vechea mahala a ungurenilor, aşa cum erau numiţi ciobanii veniti din Ardeal să-şi vândă oile.. Este situată pe strada Caracal, lângă cimitirul Ungureni, nu departe de parcul Romanescu.
Mănăstirea Coşuna Bucovăţul vechi, situată în incinta Seminarului Teologic „Grigorie Teologul”, este una dintre cele mai vechi construcţii atestate documentar din ţinuturile Craiovei, fiind o piesă de inestimabilă valoare patrimonială a Mitropoliei Olteniei. Data construirii ei este indicată diferit în mai multe izvoare, cea mai veche mărturie atestând zidirea ei în anul 1483, informaţie întărită de marii istorici Bogdan Petriceicu Haşdeu şi Nicolae Iorga. A fost zidită din piatra (la temelie) şi cărămida (pentru soclu şi ziduri) vechiului castru roman Pelendava.Astăzi, biserica este monument istoric, în ea săvârşindu-se sfintele slujbe doar la ocaziile speciale: de hram şi la sărbătorile mari.
