Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat miercuri pe pagina sa de Facebook că mai multe monumente au fost propuse pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, prin înscrierea în Lista indicativă de țară.
Castelele Peleș și Pelișor, foste închisori comuniste, Bisericile „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași și „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeșului și Peștera Movile de lângă Mangalia sunt monumentele înscrise în Lista indicativă a României.
„Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, a transmis către Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO formularele pentru cele patru bunuri – trei culturale și unul natural – care, prin calitățile excepționale ce fundamentează valoarea culturală sau naturală, au potențialul de a fi recunoscute la nivel internațional pentru importanța pe care o au pentru generațiile prezente și viitoare”, menționează sursa citată.
Dintre fostele închisori comuniste, au fost înscrise în Lista Indicativă: Fortul 13 de la Penitenciarul Jilava și Penitenciarele de la Pitești, Râmnicu Sărat, Făgăraș și Sigetu Marmației.
România are în lucru pregătirea dosarului transnațional de nominalizare, împreună cu Bulgaria, Croația și Serbia, pentru Frontierele Imperiului Roman – Limesul Dunărean, segmentul estic. De asemenea, se află în evaluare două dosare de nominalizare pentru care Comitetul Patrimoniului Mondial urmează să ia o decizie în cadrul celei de-a 46-a reuniuni din India, în luna iulie 2024: Ansamblul Monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și Frontierele Imperiului Roman – Dacia.
Conform Institutului Național al Patrimoniului, Lista indicativă este un inventar de monumente construite sau naturale situate pe teritoriul fiecărei ţări Parte a Convenţiei Patrimoniului Mondial, considerate ca fiind susceptibile de a fi înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Biserica Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași a fost ctitorită între anii 1637 – 1639 de către domnitorul Vasile Lupu, ca necropolă a familiei sale. În cadrul acestui așezământ monahal au funcţionat o tipografie şi un Colegiu, viitoarea Academie Domnească. În anul 1970, mănăstirea a fost închisă, slujbe fiind oficiate doar de sărbătoarea hramului şi în ziua de 24 ianuarie. Biserica și-a reluat activitatea după căderea regimului comunist.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeșului a fost construită între anii 1514 – 1517 din dorința Sfântului Neagoe Basarab, în vremea aceea Domn al Țării Românești. De numele bisericii se leagă și legenda anonimă a Meșterului Manole. Mănăstirea Curtea de Argeș a fost model pentru multe alte biserici ridicate ulterior în Țara Românească.
Foto credit: Basilica.ro
