Comisia de Cultură, Comunicare și Media a Senatului, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDA), au organizat o masă rotundă dedicată lansării documentului de politică publică „Strategia Națională pentru Prevenirea și Tratarea Adicției de Jocuri de Noroc”.
La eveniment au participat Olivia Nicoleta Vișan, Coordonatoare de programe la Federația Filantropia a Patriarhiei Române, și Arhim. Casian Filip, vicar administrativ al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, care este și consilier specializat în adicții.
Evenimentul a reunit miniștri, parlamentari, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, experți, asociațiile de profil ale industriei de jocuri de noroc și organizații non-guvernamentale, pentru a dezbate prioritățile și responsabilitățile asumate în combaterea și prevenirea dependenței de jocuri de noroc în România.
Pentru un impact real în comunități
Scopul principal al evenimentului a fost obținerea sprijinului tuturor actorilor implicați – Parlament, Guvern, autorități publice centrale și locale, organizatori de jocuri de noroc, ONG-uri și experți – pentru a gestiona eficient fondurile acumulate din contribuțiile operatorilor licențiați și pentru a implementa măsuri reale și sustenabile de prevenire și tratare a adicției de jocuri de noroc.
„Consider că dimensiunea culturală și educativă a Strategiei este esențială. Biserica, cultura, media și educația pot deveni adevărate instrumente de prevenție și sprijin pentru tineri și grupurile vulnerabile”, a spus Cristian Niculescu-Țăgârlaș, Președintele Comisiei de Cultură, Comunicare și Media a Senatului.
„Voi susține activ implementarea acestor măsuri și cred cu tărie că, prin colaborare între instituții, putem crea o rețea solidă de prevenție și educație, care să aducă un impact real și pozitiv în comunitățile noastre.”
„ONJN gestionează aproximativ 11 de milioane de euro/anual din taxa de responsabilitate socială”, a declarat Vlad Cristian Soare, Președintele ONJN.
„Însă, nu mai este vorba doar despre cifre și taxe colectate, ci de oameni și comunități care au nevoie de sprijin. Avem obligația morală și instituțională să transformăm acești bani în măsuri clare: prevenție, centre de tratament, autoexcludere și studii riguroase care să genereze rezultate reale.”
Biserica, în prima linie
Arhim. Casian Filip a apreciat faptul că există fonduri și voință pentru a le oferi sprijin dependenților și că autoritățile au înțeles să comunice și cu Biserica.
Vicarul eparhial al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului a mai subliniat că oamenii Bisericii sunt primii care află de probleme dintr-o comunitate: când dependentul încă nu-și dă seama că are o problemă, cei din familie adesea își alertează duhovnicii și le cer sprijin spiritual, care adesea vine însoțit și de sprijin social.
Documentul strategic lansat la Parlament include câțiva piloni de acțiune:
- construirea și susținerea unor centre de tratare a adicției, cu infrastructură și personal specializat;
- sprijin direct pentru persoanele afectate, inclusiv crearea unui Registru național de autoexcludere și linii Telverde de asistență psihologică;
- campanii de informare și educare;
- protecția minorilor și a grupurilor vulnerabile prin programe de prevenție;
- promovarea activităților sportive și culturale ca alternative sănătoase pentru tineri și comunitate;
- transparență și responsabilitate socială în utilizarea fondurilor colectate, astfel încât resursele să ajungă direct în proiecte concrete și să sprijine eficient comunitățile.
Foto credit: Episcopia Maramureșului și Sătmarului
