În predica duminicală rostită la Biserica Apărătorii Patriei din Capitală, Episcopul Vicar Patriarhal a evidențiat câteva aspecte referitoare la numărul mare de avorturi care au loc în România, spunând că „avortul este un mare păcat care se repercutează asupra poporului și asupra a ceea ce trăim”.
Ierarhul a relatat episodul pruncuciderii ordonate de Irod și a făcut o comparație cu vremurile noastre, subliniind că ,,de la anul 1989 până în prezent numai în țara noastră, peste 23 de milioane de prunci au fost uciși. Nu li s-a permis să se adauge neamului lor. Printre ei puteau să fie oameni importanți care să ne ridice din acestă confuzie generală în care trăim astăzi”.
Episcopul Ieronim a îndemnat ca „în această zi în care s-a născut Sfântul Ioan Botezătorul„ să fie încurajați „toți cei care sunt căsătoriți să aducă pe lume copii”.
De asemenea, în omilia sa ierarhul a vorbit despre vindecarea slugii sutașului, dorind să arate opera de mântuire a lui Hristos care nu se adresează doar poporului Israel.
Astăzi Mântuitorul nostru Iisus Hristos a chemat la Sine pe un om care nu era din neamul său, nu făcea parte din poporul ales. Dar Hristos îl lasă să se apropie pentru că nu a venit doar pentru oile pierdute ale Casei lui Israel, ci a venit pentru ca lumea viață să aibă și să aibă din belșug, a evidențiat Preasfinția Sa.
Ierarhul a subliniat faptul că Hristos a văzut smerenia lui „cu totul extraordinară”, iar atunci, după ce a constatat credința deosebită a acestui om fără noțiuni prea multe despre Dumnezeul cel Adevărat”, îl „învrednicește să primească ceea ce cere”.
Episcopul Ieronim a remarcat faptul că ruga centurionului roman a fost ascultată deoarece el „nu dorea ceva pentru sine, ci dorea ceva pentru aproapele său, servitorul său bolnav, care era chiar în pericol de moarte”.
Sfânta Liturghie de duminică, 24 iunie 2018, a fost oficiată de Preasfințitul Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal.
Credincioșii care au participat la Sfânta Liturghie au avut ocazia de a cinsti Brâul Maicii Domnului, adus de la mănăstirea Kato Xenia din Grecia.
Brâul Maicii Domnului
Potrivit Tradiției Bisericii Ortodoxe, cinstitul Brâu al Maicii Domnului a fost țesut din fire de cămilă, de însăși Fecioara Maria.
După înălțarea ei cu trupul la ceruri, aceasta i l-a dăruit Sfântului Apostol Toma, celui care nu a fost prezent la înmormântare, ca semn al înălțării ei cu trupul la cer.
Conform Sinaxarului zilei de 31 august, cinstitul Brâu a fost mutat din Ierusalim în cetatea Constantinopolului în timpul anilor de domnie ai împăratului Arcadie (395-408), fiul lui Teodosie cel Mare.
Cu gândul de a proteja capitala Imperiului și pe locuitorii acesteia de orice atac sau de vreo uneltire demonică, împăratul l-a aşezat, într-o zi de 31 august într-un sipet foarte frumos, pe care l-a numit „racla sfântă”.
De atunci, aceasta n-a mai fost deschisă decât pe vremea împăratului bizantin Leon cel Înţelept (886-912), cu scopul de a fi așezat peste împărăteasa Zoe, care era chinuită de un duh necurat.
De îndată ce odorul a fost aşezat peste împărăteasă, aceasta s-a vindecat. În semn de recunoştinţă, împărăteasa Zoe a brodat Brâul cu fir de aur, înainte de a-l pune din nou în locul rânduit de împăratul Arcadie, în sec. IV.
În a doua jumătate a sec. al XII-lea, Brâul a fost împărțit în fragmente, care au fost dăruite mai multor biserici.
În anul 1522, în timpul unei mari epidemii de ciumă, Mănăstirea Kato Xenia a primit două părți ale brâului.
Foto credit: arhiva basilica.ro
