Consiliul UE pentru Afaceri Externe a adoptat, în cadrul reuniunii de luni, 24 iunie 2013, în Luxemburg, un set de Linii directoare pentru promovarea și protejarea libertății religioase și de credință. Documentul reprezintă rezultatul unui amplu proces de consultare cu actorii sociali interesați și se dorește a fi un instrument important în procesul de implementare a politicilor externe ale Uniunii.
În deschiderea documentului, potrivit Reprezentanței Bisericii Ortodoxe Românere pe lângă Instituțiile Uniunii Europene, reprezentanții statelor membre își exprimă îngrijorarea față de încălcarea gravă și în diverse moduri a libertății religioase, atât de către instituții de stat, cât și de organizații neguvernamentale, în multe părți ale lumii, inclusiv în Europa. Semnatarii atrag atenția asupra faptului că, de foarte multe ori, încălcarea dreptului la libertate religioasă are efecte dintre cele mai sumbre, precum exacerbarea fenomenului de intoleranță, și reprezintă adesea un indicator timpuriu de potențiale conflicte și violențe ample.
Textul subliniază, de asemenea, atitudinea imparțială a UE, care nu se aliniază vreunei credințe religioase ori nereligioase, dar reafirmă intenția Uniunii de a promova, în cadrul politicilor sale externe, libertatea religioasă ca un drept fundamental al oricărei persoane.
În privința conținutului precis al conceptului de libertate religioasă, UE se aliniază legislației internaționale deja în vigoare, afirmând existența a două componente: pe de o parte, libertatea de a adera sau nu la o credință religioasă ori nereligioasă, precum și posibilitatea de schimbare a acesteia cu o alta, iar pe de altă parte, libertatea manifestării acesteia, atât individual, cât și în cadrul comunității de credință. În plus, aplicarea acestor exigențe nu trebuie rezervată aderenților tradițiilor religioase ori filosofice sprijinite de structuri instituționale.
Totuși, documentul adoptat menționează și existența unor cazuri în care libertatea de manifestare a credinței – religioase ori nu – poate fi supusă unor limitări, dar numai atunci când această măsură se impune pentru apărarea siguranței, ordinii, sănătății și moralei publice, cu precizarea, însă, că aceasta din urmă nu trebuie înțeleasă exclusiv în sensul conferit de una dintre tradițiile religioase ori filosofice prezente într-o societate.
În fine, textul atrage atenția asupra faptului că dreptul la libertate religioasă nu poate fi invocat pentru a justifica fapte ce ar încălca alte drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la nediscriminare, mai ales în cazul femeilor sau copiilor, al minorităților religioase ori al celor sexuale. În acest sens, prevederile documentului trebuie înțelese și în legătură cu un alt document adoptat de către miniștrii de externe ai UE în cadrul aceleiași ședințe – Linile directoare pentru promovarea și protejarea tuturor drepturilor umane ale lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transexualilor și intersexualilor.
Constituind un important pas înainte în instituționalizarea recunoașterii rolului deosebit al libertății de credință și religie în viața socială a ființei umane, Liniile directoare pentru promovarea și protejarea libertății religioase și de credință vor trebui să fie și implementate, proces complex, care presupune monitorizarea încălcărilor libertății religioase în lume, precum și promovarea de bune practici în domeniu.
