Emoții, jocuri, cateheză, drumeții și incursiuni fascinante în istoria locului – acestea au fost ingredientele taberei „Dacii liberi” de la Corni, județul Neamț. 32 de elevi din satele Corni, Bordea și din câteva familii cu mulți copii din Piatra Neamț s-au bucurat, în perioada 29 august – 1 septembrie, de patru zile mai dense și mai frumoase decât o vacanță întreagă, informează Ziarul Lumina.
Satul Corni din comuna Bodești, județul Neamț, a găzduit, la sfârșit de august, prima ediție a taberei „Dacii liberi”, un proiect la care părintele Nicolae Capșa visează de ani buni și pe care acum a reușit să-l pună în practică. Tabăra a fost gândită după modelul celei organizate de Mitropolia Moldovei și Bucovinei la Durău.
Sub deviza „Toți pentru unul și unul pentru toți întru Hristos”, 32 de copii din satele Corni, Bordea, dar și din Piatra Neamț au participat la tabăra gratuită organizată de parohie, unde s-au bucurat de activități dintre cele mai interesante: tiroliana, tir cu arcul, vânătoarea de comori, drumeții în câteva puncte cu caracter istoric din apropiere, cateheză, activități cu temă muzicală, art-terapie. „Toate aceste activități au fost realizate cu sprijinul a patru animatori voluntari, cărora le mulțumim din suflet. Au fost patru zile pline, încărcate de emoție, de care copiii s-au bucurat din tot sufletul, pentru că nu ar fi avut posibilitatea să meargă într-o tabără niciodată”, explică pr. Nicolae Capșa, parohul de la Corni.
Pe toată perioada, copiii au fost îndrumați de câțiva animatori voluntari: Cristina Grosu, psiholog (Târgu Neamț), s-a ocupat de atelierul de comunicare; Adina Bucur, studentă din Bacău; Cosmin Avârvarei, elev în clasa a XII-a; Mihaela Cojocaru, studentă în Iași; Anemona Capșa, coordonatorul taberei. Activitățile au fost organizate în jurul bisericuței de lemn de la Corni și al casei parohiale. Copiii au participat la concursuri de tir cu arcul, tiroliană, drumeții la bisericuța de lemn – monument istoric, precum și la Războieni – Valea Albă, locul celebrei bătălii a domnitorului Ștefan cel Mare. Explicațiile legate de aceste locuri cu o încărcătură istorică deosebită le-au fost oferite de Elena Ciubotaru, arheolog, consilier în cadrul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Neamț. „Fiecare zi a început cu rugăciunea de dimineață și s-a încheiat cu rugăciunea de seară. Ne-am dorit să facem cu ei și cateheză, și puțină incursiune în istoria locului, dar, mai ales, fiind un sat îmbătrânit (copii avem doar 20 în toată parohia), a fost dorința de a-i aduna în jurul unor activități care să-i unească și, în același timp, să-i educe; am vrut să se joace, să se descopere, să reușească să comunice altfel, dincolo de teribilismul vârstei lor, și să se desprindă și de rutina activităților gospodărești de la țară. Pentru noi a fost o performanță că am reușit să facem tiroliană la Corni. Tabăra s-a încheiat oficial la Liturghia de duminică (1 septembrie), urmată de premierea copiilor, un spectacol de muzică și poezie, un splendid foc de tabără și masa festivă, vizionarea filmului taberei și un moment artistic susținut de corul de copii al Parohiei Negulești – Piatra Șoimului, coordonați de pr. Lucian Mocănașu. Acest ultim moment a fost un fel de serbare câmpenească, la care au participat toți oamenii din parohie”, a precizat părintele Nicolae Capșa.
Corni, o vatră de istorie și spiritualitate
Prima vatră a satului Corni s-a format pe coasta dealului Cetățuia, celebru pentru una dintre capodoperele culturii cucuteniene – Hora de la Frumușica – descoperită, în 1942, de fondatorul muzeului din Piatra Neamț, Constantin Mătasă. În jurul așezării se află vechi sate răzeșești, a căror istorie a fost marcată de vecinătatea cu Valea Albă, celebrul loc de bătălie al domnitorului Ștefan.
La Corni există și una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din județul Neamț, înscrisă pe lista monumentelor istorice. Lăcașul poartă hramul „Sfântul Ioan Bogslov” și a fost ridicat la 1783, de Ancuța Sturza, în satul Muncel din ținutul Romanului. Spre mijlocul secolului al XIX-lea, biserica a fost adusă la Corni de fiicele serdarului Kălinău, boier care deținea moșia la acea vreme.
