În al doilea episod din seria „100 de adevăruri istorice”, realizată de Trinitas TV, Academicianul Ioan-Aurel Pop, a vorbit despre lucrurile prin care ne individualizăm noi ca popor. „Dintre toate particularitățile, cea mai eclatantă, mai vizibilă este limba”, a spus rectorul Universității Babeș-Bolyai.
„Românii au limba română care este o comoară, o frumusețe, și orice străin care vine în contact cu un român își dă seama că vorbește altă limbă decât el sau decât a auzit el. Dar mai sunt altele, foarte multe care vin pe lângă limbă”, a explicat academicianul.
Pe lângă limbă, rectorul a subliniat faptul că „a fi creștin ortodox român reprezintă un lucru inedit, deosebit”.
„De la pictura bisericilor din nordul Moldovei, pictură care este și în interior și în exterior, de la modul de reprezentare a sfinților, de la icoanele noastre, până la felul de a ne ruga; felul de a ne face pomenile, felul de a ne înmormânta, felul de a ne boteza, toate țin de un specific”, a spus Ioan-Aurel Pop.
În același context, istoricul a amintit câteva cuvinte românești unice, intraductibile, între care „dor” și „doină”. Totodată a citat și două versuri din balada populară Miorița.
„Eu îl conving pe un străin că există un mod de a fi român când îl rog să înțeleagă două versuri: «Pe-un picior de plai/Pe-o gură de rai». Sunt practic versuri intraductibile care cuprind în ele un univers. Lucian Blaga vorbise despre spațiul mioritic, spațiul nostru vălurit care este ceva între setea occidentalului de a străpunge cerul prin turnuri gotice, de exemplu, și nesfârșita întindere a câmpiei în spațiul rusesc, să zicem. Noi suntem la mijloc într-un sens de echilibru, oscilând între spațiul cosmic și spațiul teluric”.
Un alt aspect specific important precizat de Ioan-Aurel Pop a fost acela că românii sunt singurii moștenitori ai romanității orientale.
În primul episod din seria, „100 de adevăruri istorice”, academicianul a răspuns întrebării „De ce ne numim români?”.
Foto & video credit: Trinitas TV
