Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Clement al Ohridei” a Universității din Sofia a găzduit, în perioada 18-21 iunie, a treia conferință OCREA, dedicată analizării diferitelor metode utilizate în educația creștin-ortodoxă actual, informează „Ziarul Lumina”.
OCREA a fost fondată în anul 2006, la Mănăstirea Noul Valaam, Finlanda, fiind o asociație internațională a educatorilor creștini ortodocși, care își desfășoară activitatea cu binecuvântarea și sub auspiciile Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol. Prima întrunire a avut loc în Finlanda (2006), iar a doua în Istanbul, la sediul Patriarhiei Ecumenice (2011).
Între obiectivele principale promovate de OCREA se înscriu: promovarea legăturilor dintre specialiștii din domeniul educației religioase ortodoxe; realizarea proiectelor comune de cercetare privind educația religioasă ortodoxă, pedagogie și didactică; susținerea formării și promovării profesorilor pentru educație religioasă; relaționarea dintre educația religioasă ortodoxă în școli și mediile parohiale din Europa și din alte continente; organizarea de conferințe academice pe probleme de educație religioasă.
Participanți
Majoritatea participanților au fost din Grecia (profesori universitari și preuniversitari, doctoranzi, studenți etc.), dar și reprezentanți din Finlanda, SUA, România și, bineînțeles, Bulgaria. Din partea Facultății de Teologie „Justinian Patriarhul” din București a participat, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pr. prof. Vasile Gordon, care a susținut referatul cu tema „Conlucrarea dintre profesorii de religie și preoții de la parohii pentru reușita educației religioase a copiilor”. Din România a participat și pr. conf. Miron Erdei, de la Facultatea de Teologie „Episcopul Vasile Coman” din Oradea, cu referatul „Metode și procedee tradiționale utilizate în educația religioasă pentru vremurile noi”. Conferința a fost deschisă în prezența Înaltpreasfințitului Gavriil de Lovech, responsabil cu Sectorul de învățământ și cultură din cadrul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare, care a binecuvântat începutul lucrărilor și a rostit o scurtă alocuțiune. La debutul conferinței a fost prezent și prof. dr. Alexandr Omarcevski, decanul facultății, care a salutat participanții din partea corpului profesoral.
Constatări și propuneri
Referatele susținute au făcut, pe de o parte, câteva analize concrete privind ora de religie, în diferite țări ale Europei, pe de altă parte, propuneri de metode actualizate, mai ales pe linia utilizării tehnologiei digitale. Dintre participanții mai cunoscuți amintim: prof. dr. Anton Vrame, de la Colegiul Ortodox Grec „Sfânta Cruce”, Brooklin, USA, președinte al OCREA; prof. dr. Risto Aikonen, de la Institutul de Științe Aplicate, Universitatea de Est, Joensuu Campus, Finlanda, vicepreședinte al OCREA; prof. dr. Kyriakos Stavrianos, de la Universitatea din Creta (Departamentul de Educație Preșcolară); prof. dr. Vasiliki Mitropoulou, de la Facultatea de Teologie a Universității „Aristotel” din Tesalonic. În luările de cuvânt, profesorii sus-numiți au făcut, în general, o radiografie a situației privind educația religioasă ortodoxă din Europa, dar și propuneri de noi metodologii pentru eficientizare. Una dintre problemele actuale, reiterată la aproape toți conferențiarii, a fost importanța utilizării pe o scară mai largă a tehnologiei digitale (instrumentele TIC) pentru ora de religie, în special prin metoda prezentării lecțiilor și cursurilor în Power-Point, la toate nivelele învățământului religios. Imaginile (în special cu icoane), clipurile și filmele religioase, graficele etc. instrumentează, de fapt, prin mijloace moderne, vechiul principiu al intuiției, extrem de eficient în orice domeniu al învățământului. Conferențiarii au arătat că este de neconceput ca ora de religie să nu beneficieze, în secolul al XXI-lea, de un suport tehnic modern, fie și minimal: computer, video-proiector, bază de date în format electronic (bibliotecă „virtuală”). Cu atât mai mult, de neconceput ca profesorii universitari înșiși, care-i formează pe educatorii din preuniversitar, să nu ofere cursanților, odată cu predarea propriu-zisă la clasă, un suport de curs electronic, inclusiv pentru bibliografie, resurse anexe etc. În același timp, s-a evidențiat importanța capitală a legăturii dintre studiul teoretic și cultul divin, pentru experierea duhovnicească a noțiunilor învățate. Iar legătura strânsă dintre Școală și Biserică nu se poate face decât print-o bună conlucrare dintre profesorii de religie și preoții de parohii. Prezența preotului în școală, cu tactul cuvenit și discreția necesară, este extrem de benefică. Iar prezența profesorului de religie la slujbele bisericii, un exemplu pedagogic pentru elevii săi. Odată cu acestea, conlucrarea dintre preot și profesor, cu sprijin reciproc concret, este de dorit să fie cultivată în toate comunitățile creștin-ortodoxe.
Ora de religie în Bulgaria, comparativ cu situația din România
Prof. dr. Andrian Aleksandrov, titular pentru disciplinele omiletică, catehetică și metodica predării religiei, a prezentat situația dificilă (dramatică, de fapt!) în care se găsește învățământul religios din Bulgaria: abia 1% din elevii bulgari apar în evidențele didactice în dreptul acestei discipline. Totodată, a dat exemplul bun al României, ca pe un ideal pe care toți bulgarii de bună credință și-l doresc. Iar unul dintre motivele acestei situații dramatice din Bulgaria este, în opinia domniei sale, precaritatea comunicării dintre oficialii Bisericii și clasa politică din ultimii 20 de ani, mai concret, slaba disponibilitate pentru un statut demn al acestei ore din partea unor responsabili politici privind educația națională. În România, în schimb, în pofida multor probleme din trecut și prezent pe această temă, comunicarea bună și eficientă dintre cele două instituții, Biserică și Stat, a dus la un statut benefic, comparabil cu al majorității țărilor membre în Uniunea Europeană. Un ultim exemplu în această privință este și protocolul semnat între Patriarhia Română și Ministerul Educației, privind implicarea mai concretă și legală a responsabililor Bisericii în desfășurarea procesului de învățământ religios din școli. În același timp, să nu uităm că trebuie cultivată mereu conștiința că educația în general (și cea religioasă în special) presupune efort de echipă. Practic, o bună comunicare/conlucrare dintre factorii educaționali de bază, la nivelul comunităților locale: profesorii de religie, părinții copiilor și preoții de la parohii.
