La Catedrala Patriarhală a fost proclamat vineri 2021 ca Anul omagial al pastorației românilor din afara României și Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor în Patriarhia Română.
Proclamarea a avut loc după Sfânta Liturghie oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi slujba de Te-Deum săvârşită de PS Timotei Prahoveanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Actul de proclamare a fost citit de PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal şi Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Patriarhul a prezentat icoana reprezentativă a Anului omagial 2021 şi a motivat întrebuinţarea acesteia.
În icoană apar trei sfinţi care s-au născut pe teritoriul ţării noastre, dar care au mers în afara ţării în misiune duhovnicească.
Este vorba despre:
Sfântul Cuvios Ioan Casian, hirotonit diacon de Sfântul Ioan Gură de Aur, originar din Dobrogea; a trăit la sfârşitul secolului al IV-lea şi prima jumătate a secolului al V-lea.
Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul care a trăit la sfârşitul secolului al V-lea şi prima parte a secolului al VI-lea.
Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ, care a trăit în secolul al XX-lea şi care a trecut la Domnul în anul 1960. Moaştele lui au fost descoperite intacte 20 de ani mai târziu, în 1980. A fost trecut în rândul sfinţilor de Patriarhia Română şi apoi de Patriarhia Ierusalimului.
Aceşti trei sfinţi de origine română nu au mormintele în ţară, ci printre străini, a afirmat Patriarhul României.
„Sfântul Ioan Casian are mormântul la Marsilia în Franţa. Sfântul Dionisie Exiguul, Părintele erei creştine, este înmormântat undeva în Italia, nu se ştie precis locul. Sfântul Iacob, numit şi Noul Hozevit, are moaştele la Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozeva”.
Cei trei sfinţi sunt rugători pentru poporul român şi ocrotitori ai românilor plecaţi printre străini.
„Sfântul Ioan Casian este un părinte al Bisericii nedespărţite. El cunoştea foarte bine limba latină, pentru că era din populaţia daco-romană din Dobrogea. În acelaşi timp, a cunoscut foarte bine limba greacă. A călătorit în Egipt, în părţile Răsăritului, apoi s-a stabilit în Galia, Franţa şi a întemeiat două mănăstiri la Marsilia. A scris mai multe cărţi duhovniceşti, mai mult pentru monahi”.
„Dionisie Exiguul a fost printre cei mai învăţaţi oameni ai timpului său. A fost consilier pentru zece papi la Roma, a organizat biblioteca Bisericii Romane şi în acelaşi timp a cerut Papei Ioan în anul 530 să nu se mai numere anii de la întemeierea Romei sau din timpul lui Diocleţian, ci de la naşterea lui Iisus Hristos”.
„Sfântul Dionisie Exiguul a fost un erudit, dar în acelaşi timp a fost unul dintre cei mai postitori călugări. Postea şi se ruga mult, dar nu judeca pe nimeni”.
Potrivit Preafericirii Sale, aceşti sfinţi români au avut smerenia cea dintâi virtute a lor, dublată de o credinţa puternică.
„De aceea, socotim că este necesar să avem în vedere îndemnul Sfântului Ioan Iacob scris pe un papirus care apare în icoană şi anume: Fii pribegi ai ţării mele / Necăjiţi între străini / Nu uitaţi menirea voastră / De Români şi de Creştini”.
Prin acest îndemn, el cheamă pe toţi românii care se află printre străini „să-şi păstreze identitatea de neam şi de credinţă”, a precizat Patriarhul Daniel, care a dat apoi citire Cuvântului la proclamarea Anului omagial şi comemorativ 2021.
Foto credit: Ziarul Lumina / Luigi Ivanciu
Abonează-te la newsletter şi fii la curent cu noutăţile!
Vă mulțumim că citiți Basilica.ro
