Episcopul Ieronim al Daciei Felix prezintă în Pastorala de Crăciun întruparea și Nașterea Domnului ca „mărturie a iubirii infinite a lui Dumnezeu pentru oameni”.
„Întruparea Celei de a doua Persoane a Preasfintei Treimi și prin ea, nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, în Betleemul Iudeii, este mărturia iubirii infinite a lui Dumnezeu pentru oameni, căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică (Ioan 3, 16)”, subliniază ierarhul în scrisoarea pastorală.
Conform cu învățătura Bisericii, „actul Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos este o manifestare a voinței divine în scopul biruirii păcatului, morții, diavolului și a restaurării vieții veșnice a omului”.
Preasfinția Sa evidențiază că la Praznicul Nașterii Domnului nu este sărbătorit un simplu moment istoric, ci însăși intrarea lui Dumnezeu în istoria omenirii și „intrarea Lui în viața fiecăruia dintre noi”.
Hristos devine frate cu fiecare om
Episcopul Daciei Felix afirmă că taina întrupării Mântuitorului Iisus Hristos rămâne un „mister strălucitor de bucurie”.
„Creatorul se coboară în creatură, rămânând Dumnezeu și devenind om, fără a altera firea Sa divină sau firea umană pe care a asumat-o în totalitatea acesteia. Bucuria acestui Praznic luminos izvorăște din faptul că Hristos ia asupra Sa firea umană, devenind frate cu fiecare om, împărtășindu-ne deopotrivă limitele umanității și darul mântuirii”.
„Acesta este motivul pentru care Biserica învață că Nașterea Domnului constituie unirea reală și personală dintre divinitate și umanitate, prin acest act Fiul lui Dumnezeu luând asupra Sa natura umană pentru a o vindeca și a o restaura”.
În contextul căderii protopărinților Adam și Eva și a intrării păcatului în lume, Nașterea Domnului „reprezintă începutul procesului de vindecare și restaurare a omului, prin moartea și Învierea Sa, Hristos biruind moartea și dăruind tuturor celor credincioși viața veșnică. Vindecările pe care Mântuitorul le săvârșește și despre care Evangheliile ne dau mărturie sunt semne ale Împărăției lui Dumnezeu, în care boala și suferința nu vor mai exista”.
Iubirea manifestată prin Nașterea Domnului
„Sfinții Părinți ai Bisericii pun un accent deosebit pe iubirea lui Dumnezeu, care se manifestă prin Nașterea Fiului Său. Întruparea devine, astfel, expresie a iubirii divine ce transcende distanța infinită dintre Creator și creație. Prin Nașterea Mântuitorului, Dumnezeu nu doar că se apropie de om, ci devine om, arătând că omul este demn de iubire și mântuire, de vindecare și viață veșnică”.
„Praznicul Nașterii Mântuitorului constituie și un valoros îndemn la pocăință și viață curată. În fața mândriei omenești, Hristos se naște în iesle, într-o formă umilă, arătând că adevărata măreție stă în smerenie. Această smerenie a lui Dumnezeu este răspunsul divin la mândria care a dus la căderea primilor oameni. Nașterea lui Hristos, în Betleem, ne cheamă să ne „naștem” și noi duhovnicește, adică să ne îndreptăm prin pocăință și să ne ridicăm sufletele la comuniunea cu Dumnezeu.
În încheierea scrisorii pastorale, Episcopul Ieronim al Daciei Felix le dorește credincioșilor ca Nașterea Domnului să le „umple sufletul de bucurie și credință”
„Să trăiți aceste zile de sărbătoare în prezența Pruncului Hristos, Cel ce a biruit moartea, și să păstrați în inimă pacea și iubirea care vin din comuniunea cu El”.
Lecturează textul integral aici!
Foto credit: Basilica.ro
