De Ziua Națională a României puteți retrăi istoria vizitând locurile în care s-au desfășurat cele mai importante evenimente din trecut. Am creat o listă cu șapte obiective pe care le poți lua în considerare:
Catedrala Mântuirii Neamului
Catedrala Naţională este dedicată memoriei eroilor români care s-au jertfit pentru unitatea şi demnitatea naţională, având ca hramuri Înălţarea Domnului – Ziua Eroilor şi Sfântul Apostol Andrei.
În piciorul Sfintei Mese din Altarul Catedralei, Patriarhul Daniel al României a introdus, în ajunul sfinţirii edificiului, un document care cuprinde numele tuturor eroilor români cunoscuți care vor fi pomeniţi la fiecare Liturghie.
Lăcaşul de cult a fost sfinţit de Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi Patriarhul Daniel al României în data de 25 noiembrie 2018.
Cei care vor să aducă un omagiu eroilor neamului pot participa la Slujba de Te Deum oficiată în Catredrala de pe Dealul Arsenalului, cu prilejul Zilei Naţionale a României, începând cu ora 10:00.
Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia
Catedrala ortodoxă din Alba Iulia este cunoscută și sub numele de Catedrala Încoronării sau Catedrala Reîntregirii Neamului.
Construcţia ei a durat mai puțin de un an.
Piatra de temelie a fost aşezată în 28 martie 1921, în a doua zi de Paşti, informează Doxologia.
De-a lungul timpului, aici au avut loc mai multe evenimente importante, cum ar fi Încoronarea Regilor Ferdinand şi Maria (în anul 1922) sau primele canonizări ale unor sfinţi români care au luptat pentru păstrarea credinţei strămoşeşti: Mitropoliţii Ilie Iorest şi Sava Brancovici, în anul 1955.
Mausoleul eroilor de la Mateiaş
Monumentul din Dragoslavele, jud. Argeș, a fost construit între anii 1928-1935 și adăpostește osemintele a 416 eroi români, cunoscuţi şi necunoscuţi.
Construcția Mausoleului a fost realizată după proiectul arhitectului Dumitru Ionescu Berechet.
Ansamblul monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu
Complexul sculptural din judeţul Gorj a fost proiectat și construit de Constantin Brâncuși, fiind inaugurat în 1938.
Este compus din patru ansambluri sculpturale: „Masa tăcerii”, „Aleea scaunelor”, „Poarta sărutului” și „Coloana fără sfârșit”, dispuse pe o axă cu lungimea de 1.275 m, orientată vest-est.
În afară de sculpturile lui Brâncuși, din ansamblul Calea Eroilor mai face parte și biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”.
Sala Unirii din Alba Iulia
Monumentul istoric este cunoscută drept clădirea-simbol a evenimentului din 1 Decembrie 1918.
Construită în 1900, a servit drept casină militară, locul de festivităţi şi recepţii al armatei austro-ungare.
La 1 decembrie 1918 a fost aleasă ca loc de desfăşurare al lucrărilor Marii Adunări Naţionale pentru că era cea mai spaţioasă clădire din oraş, singura ce putea să adune sub acoperişul său pe cei 1228 de delegaţi ai naţiunii române.
Clădirea a fost organizată ca spaţiu expoziţional în 1968, cu prilejul celebrării semicentenarului unirii.
Mausoleul Eroilor din Târgu-Ocna
Monumentul din judeţul Bacău a fost inaugurat în 1938, construcția având înălțimea de 15 m și este compusă din parter și două niveluri.
Mausoleul adăpostește osemintele a câtorva mii de ostaşi români necunoscuţi.
În interior sunt expuse documente ale vremii, obiecte și mărturii ale luptelor purtate de armata română și cea germană în vara anului 1917.
Constantin Ciogolea este arhitectul edificiului dedicat eroilor neamului.
Mausoleul Eroilor de la Mărășești
Mausoleul este o construcție de formă circulară (h=30 m, d=40 m), suprapusă de o cupolă – „Cupola gloriei”, flancată la bază de 4 vulturi din granit, înconjurată de o friză în basorelief (100 mp).
A fost realizată de sculptorii Ion Jalea și Cornel Medrea.
Complexul a fost inaugurat oficial în data de 18 septembrie 1938 și adăpostește osemintele a 6.000 de soldați și ofițeri români, morți pentru țară în Primul Război Mondial.
Sursă informaţii: Muzeul Naţional al Literaturii Române, Doxologia, Muzeul Unirii din Alba Iulia.
Foto credit: MNLR
