500 de ani de la canonizarea Sfântului Ierarh Nifon. Procesiune cu moaştele sale şi liturghie arhierească la Craiova

Procesiune Craiova

Anul acesta se împlinesc 500 ani de la trecerea în rândul sfinţilor a Patriarhului Nifon al Constantinopolului. În cinstea sfântului ierarh, în cetatea Băniei va avea loc o procesiune cu moaştele sale, iar mâine Liturghia va fi oficiată de Mitropolitul Olteniei, informează site-ul oficial al Eparhiei.

Credincioşii craioveni sunt aşteptaţi, începând din această seară, să ia parte sărbătoarea Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, unul dintre ocrotitorii Catedralei Mitropolitane din Craiova.

În cinstea sa, slujitorii sfântului locaş vor oficia în această seară slujba Vecerniei, unită cu Litia. După tradiţie, înainte de slujba Privegherii, racla în care se află moaştele sfântului, alături de cele ale Sfinţilor Serghie, Vah şi Tatiana, va fi purtată în procesiune împrejurul catedralei.

În ziua sărbătorii, va fi oficiat mai întâi Acatistul sfântului, urmând ca Sfânta Liturghie să fie săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei

Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nifon are anul acesta semnificaţii deosebite, deoarece se împlinesc 500 de ani de la canonizarea primului sfânt pe pământul ţării noastre. Canonizarea Sfântului Nifon a fost săvârşită pe 17 august 1517,  la Curtea de Argeş, de către Patriarhul Teolipt I al Constantinopolului, în prezenţa Sfântului Voievod Neagoe Basarab, eveniment ocazionat de sfinţirea Mănăstirii de la Curtea de Argeş, a precizat părintele protosinghel Vladimir Dărângă, ecleziarhul Catedralei mitropolitane din Cetatea Băniei.


Sfântul Nifon, patriarhul Constantinopolului, a păşit pentru prima dată pe pământul ţării noastre în anul 1502, în timpul domniei lui Radu cel Mare. Rolul său a fost unul decisiv în reorganizarea vieţii bisericeşti pe aceste meleaguri. Aşa se face că în anul 1503 a reuşit să înfiinţeze episcopiile Râmnicului şi Buzăului.

A fost nevoit însă să părăsească scaunul mitropolitan, intrând în conflict cu Radu cel Mare. S-a retras în Sfântul Munte, unde şi-a trăit ultimii ani ai vieţii în post, nevoinţe şi ruăciune. A fost chemat la cele veşnice în anul 1508.

În anul 1517, moaştele sale au fost aduse în Ţara Românească de domnitorul Neagoe Basarab, care şi-a dorit ca, în acest fel, să se şteargă nedreptatea făcută de înaintaşul său. În acelaşi an a fost aşezat în rândul sfinţilor ortodocşi.

Pentru daniile făcute către Sfântul Munte, domnitorul român a primit din partea monahilor atoniţi capul şi mâna dreaptă a sfântului. După ce au rămas o bună perioadă de timp în catedrala de la Curtea de Argeş (până la data de 20 octombrie 1949), sfintele moaşte au fost strămutate, prin hotărâre de Sinod, la Craiova, în Catedrala „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, unde se găsesc în prezent.

 

Comentarii Facebook


Știri recente