3/15 aprilie 1895 – A trecut la cele veşnice, în Cernăuţi (foto), mitropolitul MORARIU-ANDRIEVICI SILVESTRU (din botez Samuil). S-a născut la 14 noiembrie 1818 în Mitocu Dragomirnei, lângă Suceava.
Studii: Gimnaziul şi Institutul Teologic în Cernăuţi, doctor „Honoris causa’ al Facultăţii de Teologie din Cernăuţi (1875). Preot paroh în Ceahor (1843-1862), apoi consilier consistorial în Cernăuţi (1862-1877), paralel fiind şi profesor de Muzică la Seminarul (internatul) diecezan şi la Şcoala de cântăreţi bisericeşti de acolo, ales deputat în Senatul imperial din Viena şi în Dieta Bucovinei de la Cernăuţi; călugărit în 1873 sub numele de Silvestru, a fost hirotesit arhimandrit, iar în 1877 numit vicar general al Mitropoliei; la 12 martie 1880 numit arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei (hirotonit 6 aprilie 1880 la Viena, instalat 27 aprilie/9 mai 1880), păstorind până la moarte. Ca preot şi consilier, a publicat numeroase poezii, fabule, povestiri – mai ales în „Calendariul pentru Bucovina’ de la Cernăuţi, redactat un timp de ei însuşi -, manuale pentru şcolile „poporale’, manual de religie, lucrări teologice, predici ş.a.; a fost vicepreşedinte al „Societăţii pentru cultura şi literatură română din Bucovina’, contribuind, prin toate acestea, la bunul mers al şcolilor româneşti şi la menţinerea conştiinţei naţionale între românii din Bucovina. Ca mitropolit a militat pentru păstrarea autonomiei bisericeşti şi a drepturilor româneşti în Bucovina, împotriva încercărilor rutenilor de a obţine posturi de răspundere şi de folosire a limbii rutene în administraţia bisericească. La îndemnul lui s-a înfiinţat Societatea muzicală „Armonia’ (1881), apoi o societate literară a studenţilor teologi numită „Academia ortodoxă’ (1889), care a luat asupra sa editarea „Calendarului bucovinean’. La îndemnul său a apărut „Candela’, revistă teologică scoasă de profesorii Facultăţii de Teologie (1882-1946), s-a înfiinţat „Tipografia Mitropolitul Silvestru’ (1883) şi s-a pictat Catedrala mitropolitană din Cernăuţi. A încercat să convoace Congresul bisericesc al Mitropoliei – format din clerici şi mireni, dar a fost împiedicat de autorităţile habsburgice. Lucrări: Carte de cetire sau legendariu românesc, pentru clasele I-IV (fiecare cu mai multe ediţii); Aritmetica pentru şcoalele săteşti (1868); Catehismul mic; Istoria sfântă a Testamentului Vechi şi Nou; Epistoliile şi Evangheliile de toate duminicile şi sărbătorile de peste an, toate pentru „şcoalele poporene’; Învăţătura dogmatică generală; Învăţătura dogmatică specială; Învăţătura morală; Liturgica, toate „pentru clasele superioare ale gimnaziului’; Cuvântări bisericeşti la toate duminicile şi sărbătorile de peste an (1860); Psaltichia bisericească (1879).
