24 iunie 1749 – s-a născut Mitropolitul Iacob Stamati

Mitropolitul Iacob Stamati s-a născut la 24 iunie 1749, în Transilvania, în ținutul Bistriței. La vârsta de 11 ani, tânărul transilvănean a trecut munții în Moldova, îndreptându-se spre Mănăstirea Neamț. Tânărul Ioan Stamati a venit în Moldova în anul 1760. Până la călugăria sa (3 aprilie 1764), a petrecut o perioadă de noviciat. La 3 aprilie 1764, a fost tuns în monahism, după încheierea celor trei ani de ucenicie, în care a dovedit hotărâre nezdruncinată de a îmbrăca haina slujirii lui Dumnezeu și a semenilor. În scurt timp, s-a impus în fața obștii de aproximativ 500 de monahi și a fost ales econom al mănăstirii. Pentru realizările din această perioadă și pentru buna chivernisire a bunurilor mănăstirii, mitropolitul Gavriil Callimachi (1760-1786) îl va chema pe Iacob la Iași și îi va încredința funcția administrativă de dichiu, adică administrator al averilor Mitropoliei. Atmosfera politică, socială, bisericească și culturală în care și-a desfășurat activitatea i-au oferit lui Iacob prilejul ca, în paralel cu afirmarea sa în viața eclesială a vremii, să-și continue pregătirea cărturărească începută la Mănăstirea Neamț, în contactul cu oamenii și instituțiile de cultură ale vremii. A cunoscut activitatea culturală a domnilor și a fost familiar cu aceea a ierarhilor moldoveni în preajma cărora se afla. Perioada cât a fost episcop la Huși (1782-1792) a reprezentat pentru Iacob Stamati provocarea de a transforma o episcopie săracă într-o „grădină a Moldovei”. S-a arătat exigent în ceea ce privește știința de carte a preoților și diaconilor pe care îi hirotonea; a adresat frumoase cuvinte de învățătură eparhiei prin pastorale care acoperă cronologic întreaga perioadă cât a fost la Huși; a fost preocupat ca toate bisericile să fie înzestrate cu cărțile necesare cultului. Iacob a fost un reorganizator al școlii de pe lângă episcopie, purtându-i de grijă atât cât i-au permis condițiile materiale și vremurile vitrege. A susținut tineri la învățătură, între aceștia numărându-se și Vasile Costachi, viitorul mitropolit Veniamin. În anul 1792 este ales mitropolit și părinte sufletesc al Moldovei. Timp de încă 11 ani a păstorit mitropolitul Iacob Biserica Moldovei, dovedindu-se un adevărat slujitor și iconom al casei lui Dumnezeu. Între realizările sale se numără ridicarea Palatului mitropolitan, care se păstrează până astăzi în forma refăcută în timpul mitropolitului Partenie Clinceni, la începutul secolul al XX-lea (1902-1904). Mitropolitul Iacob Stamati este considerat ierarhul cel mai iubitor de carte din secolul XVIII în Moldova. Întemeind la Iași o tipografie, a tipărit numeroase cărți bisericești pentru cult, cărți apologetice pentru apărarea credinței ortodoxe și cărți didactice pentru școli publice. Astfel a tipărit Evanghelia, Liturghierul și Psaltirea (1794), Apostolul (1795) și altele. Iar din cărțile didactice pentru copii, a tipărit „Gramatica teologhicească’, „Geografia moldovenească’ și „Aritmetica’ (1795?), traduse de învățatul episcop Amfilohie Hotiniu. Mitropolitul Iacob Stamati a trecut la cele veșnice în primăvara anului 1803.