2 iulie 1504 – pomenirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei (1457 -1504)

Aidoma basileilor din Bizanț, Ștefan a apărat țara Moldovei și credința ortodoxă strămoșească în fața pericolului turcesc ce înghițise deja cea mai mare parte a statelor creștine din Balcani, inclusiv Imperiul Bizantin. Dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare a cârmuit Țara Moldovei 47 de ani, înarmat cu platoșa credinței în Dumnezeu, cu cea a postului și rugăciunii și cu multe fapte ale dragostei creștine închinate Bisericii și poporului său; a zidit un foarte mare număr de biserici și mânăstiri, înzestrându-le cu cele necesare sfintelor slujbe, ca un purtător de biruință a luptat cu prețul vieții sale până la jertfelnicie pentru apărarea hotarelor țării și a credinței strămoșești fiind numit apărător al creștinătății, a miluit pe săraci și a răsplătit pe luptătorii oșteni, a arătat îndurare și pe cei greșiți i-a îndreptat. A fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii noastre în 1992 și este prăznuit în fiecare an pe 2 iulie, cu numele de „Binecredinciosul voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”.