În urmă cu 136 de ani, în data de 27 martie era înființată Agenția Națională de Presă Agerpres, sub denumirea de Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română – „Agence Telegraphique de Roumanie” – „Roumagence”.

De-a lungul timpului, instituția a trecut prin numeroase schimbări, inclusiv de denumire. Până în 1917, a fost cunoscută sub denumirea inițială, iar între 1921 și 1949, a funcționat sub denumirea de Agenția Telegrafică Română „Orient-Radio” (RADOR).

Timp de patru decenii, până în 1989, a fost numită Agenția Română de Presă „Agerpres”. După 1990, și-a schimbat numele în Agenția Națională de Presă ROMPRES, iar din 2008 poartă denumirea actuală de Agenția Națională de Presă AGERPRES.

Mesajul Directorului Agenției de Știri Basilica

Cu ocazia aniversării a 136 de ani de la înființare, directorul Agenției de știri Basilica, arhid. Nicolae Iftimiu, a transmis un mesaj aniversar în care evocă rolul Agenției Naționale de Presă Agerpres în societatea românească, precum și legăturile codintre cele două instituții.

„Agerpres este, de mulți ani, un partener de nădejde al Agenției de știri Basilica, iar colaborarea noastră s-a desfășurat întotdeauna în spiritul profesionalismului și al respectului reciproc. Într-o lume tot mai afectată de dezinformare și știri false, Agerpres rămâne un reper de echilibru, oferind informații credibile, verificate și relevante pentru societate”.

„Anul acesta, în care Patriarhia Română aniversează 100 de ani de la înființare, doresc să evidențiez în mod special contribuția deosebită a Agerpres în păstrarea memoriei istorice, prin fotografiile de arhivă, documentele și relatările valoroase despre momentele fondatoare ale Patriarhiei. Acestea constituie o resursă prețioasă nu doar pentru jurnaliști și istorici, ci și pentru toți cei care prețuiesc adevărul și continuitatea identității naționale și spirituale”.

„Cu ocazia aniversării a 136 de ani de la înființare, transmitem întreaga noastră apreciere pentru eforturile constante ale echipei Agerpres și ne bucurăm că, împreună, contribuim la promovarea valorilor autentice și la informarea corectă a publicului. La mulți ani și mult succes în misiunea nobilă de a sluji adevărul prin cuvânt scris și imagine!”, a adăugat arhid. Nicolae Iftimiu.

Necesitatea unei agenții de presă

Izbucnirea războiului ruso-turc (1877-1878), atunci când România și-a proclamat independența, a evidențiat lipsa unui birou regional capabil să transmită eficient informații în străinătate despre evenimentele în desfășurare. Astfel, în 13 ianuarie 1877, a fost semnată o convenție între Agenția franceză de presă Havas și Ministerul Afacerilor Străine, condus de Nicolae Ionescu în guvernul lui Ion C. Brătianu, pentru trimiterea unui corespondent la București.

Conform contractului, Havas furniza un serviciu de știri internaționale în schimbul posibilității Ministerului român de Externe de a transmite prin agenție informații politice și economice oficiale. De asemenea, Havas se obliga să distribuie demnitarilor de la București știri relevante pentru România, cu obligația păstrării confidențialității.

În timp, însă, au apărut nemulțumiri de ambele părți: corespondentul Havas critica lipsa de discreție a poștei române în privința telegramelor, în timp ce ziarele bucureștene acuzau agenția de părtinire.

Aceste tensiuni au determinat oficialii Ministerului de Externe să inițieze negocieri pentru crearea unei agenții naționale de știri.

Înființarea agenției

În acest context, în data de 24 ianuarie 1889, ministrul de Externe Petre P. Carp (Guvernul Theodor Rosetti) a solicitat Direcțiunii Generale a Telegrafelor și Poștelor, aflată sub autoritatea Ministerului de Interne, să pună la dispoziție un spațiu pentru noua agenție. În aceeași zi, directorul general al telegrafelor și poștelor a confirmat că, începând cu 1 aprilie, va fi disponibilă o încăpere în sediul Direcțiunii Generale a Telegrafelor și Poștelor pentru funcționarea viitoarei agenții telegrafice române.

Agenția a fost înființată la 15 martie 1889, devenind prima agenție de presă „românească, națională și autonomă”, sub denumirea de Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română („Agence Telegraphique de Roumanie” – „Roumagence”). Actele oficiale, semnate de ministrul de Externe Petre P. Carp și Erich Schaffer, directorul „Politische Correspondenz”, consfințeau autonomia agenției.

În 1925, Ministerul de Externe a preluat controlul agenției, însă în 1926 aceasta a fost reorganizată ca societate mixtă cu Banca Națională și Camera de Comerț. RADOR a beneficiat atunci de echipamente moderne și facilități exclusive pentru transmiterea știrilor, devenind un actor esențial pe piața media interbelică.

După 1944, RADOR a devenit o instituție cu funcționare nelimitată, dar în 1949, odată cu instaurarea regimului comunist, a fost transformată în AGERPRES, agenție de stat subordonată Consiliului de Miniștri.

După 1990, aceasta a fost reorganizată ca ROMPRES, iar în 2008 și-a recăpătat numele de AGERPRES. Astăzi, AGERPRES funcționează ca instituție publică autonomă, adaptându-se noilor tehnologii și continuând să fie o sursă principală de informații în România.

Foto credit: Agerpres / Răzvan Chirita