Patriarhul Daniel a participat la şedinţa solemnă a Camerelor reunite ale Parlamentului, dedicată aniversării Unirii Basarabiei cu România

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat marţi la şedinţa solemnă a Camerelor reunite ale Parlamentului, dedicată împlinirii a 100 ani de la Unirea Basarabiei cu România. În timpul evenimentului a fost adoptată o Declaraţie solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918.

La manifestarea de la Palatul Parlamentului au mai fost prezenţi preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Camerei Senatorilor, prim-ministrul Viorica Dăncilă, foşti preşedinţi de stat, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, deputaţi, senatori, membri ai Guvernului României, ierarhi, și preşedintele Legislativului Republicii Moldova, Andrian Candu, însoţit de o delegaţie de parlamentari de peste Prut.

Celebrarea aniversării unirii Basarabiei cu Regatul României a început prin intonarea Imnului Naţional al României.

În timpul evenimentului au rostit alocuţiuni preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, premierul României, preşedintele Legislativului Republicii Moldova şi Custodele Coroanei Române.

La finalul şedinţei solemne a avut loc lansarea unui album filatelic aniversar care conţine o emisiune de mărci poştale intitulată 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Unirea din 27 martie 1918 a fost aprobată de Sfatul Ţării cu 86 de voturi pentru, 3 contra și 36 abțineri.

Declaraţia solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918

„La 27 martie 1918, Sfatul Țării, în calitate de organism suprem legislativ reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanți ai populației române majoritare și ai minorităților etnice, constituit în concordanță cu normele democratice ale timpului, în condițiile disoluției Imperiului țarist și ale desfășurării Primului Război Mondial, a dat expresie dorinţei colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii.

Textul Actului Unirii, votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, cuprindea într-un singur paragraf sufletul și năzuințele de unire ale basarabenilor:

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dinspre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, În puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna!”

Această decizie a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920 și a rămas în memoria colectivă ca o pagină luminoasă de istorie modernă, scrisă de fiii Basarabiei care s-au dedicat spiritului național, ca moment istoric de mare importanță pentru poporul român de pe cele două maluri ale Prutului.

Prin revenirea Basarabiei la Țara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Rusia țaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componența Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei.

Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare a înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop-Molotov” semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării și ale Gulagului, iar pe cetățenii români de pericolul pierderii identității naționale.

Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de recunoștință înaintașilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România.

Prin organizarea unei Ședințe solemne a Camerelor reunite, în prezența unei delegații a Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chișinău pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918” și celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia și din Regat au dat curs năzuințelor naționale.

Considerăm astăzi, drept o misiune de onoare a actualei și viitoarelor generații din stânga și dreapta Prutului să cinstească cu pioșenie memoria generației de la 1918, care a lucrat la construirea României Mari.

Astfel, având în vedere că:

– Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;

– la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului şi a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupaţiei, ca alfabet al limbii române scrise;

– la 10 martie 1990, locuitorii R. Moldova au putut vota, în alegeri libere şi corecte, deputaţi pentru Consiliul Suprem;

– la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;

Prin revenirea Basarabiei la Țara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Rusia țaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componența Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei.

Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare a înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop-Molotov” semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării și ale Gulagului, iar pe cetățenii români de pericolul pierderii identității naționale.

Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de recunoștință înaintașilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România.

Prin organizarea unei Ședințe solemne a Camerelor reunite, în prezența unei delegații a Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chișinău pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918” și celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia și din Regat au dat curs năzuințelor naționale.

Considerăm astăzi, drept o misiune de onoare a actualei și viitoarelor generații din stânga și dreapta Prutului să cinstească cu pioșenie memoria generației de la 1918, care a lucrat la construirea României Mari.

Astfel, având în vedere că:

  • Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;
  • la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului şi a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupaţiei, ca alfabet al limbii române scrise;
  • la 10 martie 1990, locuitorii R. Moldova au putut vota, în alegeri libere şi corecte, deputaţi pentru Consiliul Suprem;
  • la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;
  • la 23 iunie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a declarat Republica Moldova drept stat suveran,
  • la 1 ianuarie 2007 România a devenit membru al Uniunii Europene iar la 27 iunie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Parlamentul României  constituit în Ședința solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea  Unirii Basarabiei cu patria mamă, astăzi, 27 martie 2018:

  • consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare  și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de voința acestora,

  și

  • declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.

Această declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună din data de 27 martie 2018”.

Împlinirea a 100 ani de la Unirea Basarabiei cu România a fost marcată şi de Biserica Ortodoxă Română. La Catedrala Patriarhală au fost pomeniţi promotorii şi susţinătorii unirii, iar Patriarhul României a transmis un mesaj în acest sens.

Cu prilejul aniversării au fost oficiate slujbe de Te Deum și s-au tras clopotele în toate bisericile din cuprinsul Patriarhiei Române timp de un minut. 

Foto Credit: Ziarul Lumina

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente