La Catedrala Episcopală Învierea Domnului şi Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei din Oradea, praznicul Întâmpinării Domnului din acest an, sărbătorit marți, 02 februarie 2016, a fost un prilej de aleasă bucurie duhovnicească pentru clerul şi credincioşii care au luat parte la această sărbătoare împărătească. Chiriarhul Oradiei, Preasfinţitul Părinte Sofronie, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească în catedrala propriu-zisă, după cum ne-a precizat Pr. Cristian Rus.
În cadrul Sfintei Liturghii, Întâistătătorul Eparhiei Oradiei, după citirea pericopei evanghelice de la Sfântul Evanghelist Luca, a rostit un frumos cuvânt de învăţătură în care a arătat importanţa şi bogăţia duhovnicească a praznicului Întâmpinării Domnului:
„În această zi sfântă, Biserica face pomenirea unui eveniment cu deosebite semnificații, ce a avut loc la patruzeci de zile după ce Hristosul lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, S-a născut în Betleemul din Iudeea. Cuvântul Veșnic al Tatălui, întrupat la plinirea vremii, a dorit ca nimic din ceea ce trebuia să se împlinească să nu fie lăsat deoparte. De aceea, la patruzeci de zile de la naștere, Maica Domnului și Dreptul Iosif, împlinind rânduiala iudaică străveche, anume ca orice întâi născut de parte bărbătească să fie dus la Templul din Ierusalim pentru a fi închinat Domnului, Sfânta Fecioară și logodnicul ei, deci, au luat Pruncul și au urcat la Ierusalim pentru a merge la Templul slavei lui Dumnezeu ca să-L închine. Numai că Cel adus de părinții Săi nu este orice prunc, ci este Însuși Fiul lui Dumnezeu, trimis de Tatăl în lume ca să mântuiască lumea.”
„Deși Prunc, El este Cel Vechi de zile, mai vechi decât lumea aceasta pe care a creat-o. Deși Prunc adus la Templu de păinții Săi, El este Cel în cinstea Căruia s-a înălțat Templul lui Solomon, pentru că El este Dumnezeu, deoființă cu Tatăl și, astfel, adus la Templu și ridicat de mâini omenești pentru slava dumnezeiască, Templul se închină la venirea Lui. De aceea, atunci când intră, cei din Templu, care erau locașuri ale Duhului Sfânt, vase sfințite și alese ale harului, Dreptul Simeon și Proorocița Ana, plini de Duhul Sfânt fiind, văzători cu duhul fiind, Îl recunosc pe Fiul lui Dumnezeu, mântuirea lui Israel și a Noului Israel.”
După Sfânta Liturghie, Ierarhul şi soborul slujitor au oficiat slujba Parastasului pentru pomenirea robului lui Dumnezeu Ştefan, bunicul patern al Preasfinției Sale, de la a cărui mutare la cele veşnice s-au împlinit 35 de ani, dimpreună cu toţi cei adormiţi din neamul său.
La finalul Sfintei Liturghii, toţi credincioşii au avut posibilitatea să se închine la racla aflată în tezaurul Catedralei din Oradea care adăposteşte un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei şi de Viaţă făcătoarei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos.
