Ziua Națională la Patriarhie

Cu prilejul Zilei Naționale a României, la 1 decembrie 2012, la Catedrala Patriarhală din București a fost oficiată o slujbă de Te Deum. Slujba a fost săvârșită de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența a numeroși credincioși.

Cu acest prilej, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a adresat un cuvânt de învățătură celor prezenți pe Colina Bucuriei.

„Cu ajutorul lui Dumnezeu am săvârșit slujba de pomenire a celor care au fost făuritorii Unirii din 1918 și în același timp am mulțumit lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra poporului român și mai ales pentru marea binefacere a darului unității naționale care s-a concretizat în Statul Unitar Român din 1918. Cu prilejul zilei naționale a României, acest Te Deum ne arată deodată că trebuie să ne exprimăm recunoștința față de Dumnezeu și în același timp să-i cerem ajutor pentru a menține și cultiva darul unității naționale și demnitatea poporului român”, a spus Preafericirea Sa.

Patriarhul României a vorbit în cuvântul său și despre contextul istoric în care s-a săvârșit Unirea din 1918 arătând că acesta a fost prielnic deoarece, în acea perioadă se dezmembrau mai multe imperii: „În acest context de schimbări istorice românii au folosit momentul respectiv și iată în 27 martie 1918 Basarabia arătase că unirea cu România este un fapt realizabil. Bucovina, în 27 octombrie, și-a exprimat dorința sa de unire cu România, ceea ce avea să se împlinească la Cernăuți la 28 noiembrie 1918. La 1 decembrie 1918, Transilvania, înțelegem prin aceasta Ardealul Banatul și ținuturile Crișului, au proclamat dorința lor de unire cu România, țara mamă, prin marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Această adunare a fost constituită din 1218 deputați și a hotărât Unirea Transilvaniei cu România”.

Preafericirea Sa a precizat că Biserica a fost reprezentată la Marea Unire de 5 episcopi în funcțiune, 4 vicari, 10 delegați ai Consistoriilor ortodoxe și ai Capitlurilor greco-catolice, 129 de protopopi, câte un reprezentant al Institutelor teologice-pedagogice și câte doi reprezentanți ai studenților de la fiecare Institut teologic, la care s-au adăugat numeroși preoți și învățători ai școlilor confesionale, aleși ca delegați oficiali.

Liturghia de unitate națională

De asemenea, Părintele Patriarh a evidențiat faptul că mai întâi s-au înălțat rugăciuni de mulțumire către Dumnezeu, s-a săvârșit Sfânta Liturghie eclesială pentru ca apoi să se săvârșească liturghia de unitate națională.

„Manifestările au început cu oficierea Sfintei Liturghii, românii cerând, mai întâi, binecuvântarea lui Dumnezeu pentru a pune bun început unirii lor într-o singură țară, într-un singur stat unitar. Deci, mai întâi s-a adus mulțumire lui Dumnezeu și s-a cerut ajutorul Lui, s-a săvârșit Sfânta Liturghie eclesială pentru ca apoi să se săvârșească liturghia de unitate națională”, a precizat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Totodată Patriarhul României a rememorat cuvintele rostite atunci de Episcopul Miron Cristea dar și discursul rostit, în încheiere de către episcopul Ioan I Papp.

Episcopul Miron Cristea a amintit, printre altele: „Nu ne putem gândi astăzi la altceva decât la ceea ce au hotărât și au făcut frații din Basarabia și Bucovina, adică la Unirea cu scumpa noastră România, alipindu-i întreg pământul strămoșesc”.

Discursul de încheiere a Marii Adunări Naționale, a precizat Preafericirea Sa, a fost rostit de episcopul Ioan I Papp al Aradului, care spunea printre altele: „Ne-am prezentat aici îndeosebi cu scopul și dorința ca, precum antecesorii noștri, vrednici de pomenire episcopi de pe vremuri, au suspinat împreună cu clerul și poporul credincios sub povara sistemului de împilare a tot ce a fost românesc, acum tot împreună cu clerul și poporul nostru să prăznuim bucuria zilei în care ne-a răsărit și nouă soarele dreptății, care ne este chezășia unei vieți viitoare ca națiune românească liberă și unică îndreptățită a dispune de soarta sa prezentă și viitoare”.

Unirea arată prezența lui Hristos Cel Răstignit și Înviat în viața poporului român

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că La 14 decembrie, o delegație a Marelui Sfat Național, în frunte cu episcopul Miron Cristea, s-a deplasat la București și a înmânat regelui Ferdinand I actul Unirii Transilvaniei cu România, apoi drept urmare, la 24 decembrie 1918, regele Ferdinand promulga decretul de sancționare a unirii Transilvaniei și, totodată, a Basarabiei și Bucovinei cu România.

Marele eveniment de la Alba Iulia a fost preluat de întreaga presă, iar un ziar bănățean a relatat, pe prima pagină, un articol cu titlul sugestiv: „Am înviat!”, adică unirea arată prezența lui Hristos Cel Răstignit și Înviat în viața poporului român”, a mai spus Preafericirea Sa.

Unitatea aduce după sine bucurie, demnitate și o forță sporită de lucrare și de afirmare a unu popor

În cuvântul său, Patriarhul României a arătat că unirea din 1918 a constituit temelia și pentru unificarea vieții bisericești, deoarece în 1925 Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rangul de Patriarhie.

„Trebuie să amintim că această Unire din 1918 a constituit temelia pentru unificarea și a vieții bisericești într-un singur sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca apoi în anul 1920 primul mitropolit primat să fie ales episcopul de Caransebeș, Elie Miron Cristea, care în 1925 a devenit primul patriarh al României. Deci, după cum ridicarea la rang de regat a Românei în 1881 a permis, 4 ani mai târziu, dobândirea Autocefaliei, în 1885, tot așa Unirea din 1918 într-un stat național unitar a permis ridicarea la un rang de maximă demnitate a Bisericii Ortodoxe Române și anume la rangul de Patriarhie. Această unire a dus la dezvoltarea vieții bisericești și la o conștiință a coresponsabilității și conlucrării, ceea ce a avut ca impact o ridicare în demnitate a Bisericii noastre exprimată cu foarte multă tărie de corespondența și de relațiile pe care primul Patriarh al României, Miron Cristea, le-a avut cu Bisericile Ortodoxe Surori și întreaga lume creștină. Deci, vedem că totdeauna unitatea aduce după sine bucurie, demnitate și o forță sporită de lucrare și de afirmare a unu popor.

Unirea a fost pregătită secole de-a rândul prin cultivarea conștiinței naționale

„Deci, mulțumim lui Dumnezeu pentru această mare realizare și în același timp pomenim în rugăciune cu evlavie și recunoștință pe toți cei care au contribuit la Unirea din 1918. Această unire a fost pregătită prin secole de-a rândul prin cultivarea conștiinței naționale, în special a conștiinței unități naționale de limbă și neam, exprimată de către cronicarii Moldovei și apoi de către ierarhii din Moldova și Țara Românească, plini de simțăminte de unitate în credință și unitate etnică prin cărțile pe care le-au tipărit, mai ales cărțile de cult și învățătură creștină, și le-au răspândit nu numai în propriile lor eparhii, ci și în Transilvania. Munții nu au reușit să despartă pe românii dintr-o parte și alta a lor, ci mai mult i-au încurajat să se ridice la înălțime demnității și conștiinței naționale”,a spus Preafericirea Sa.

Diaspora română este parte din sufletul nostru românesc și parte din idealul nostru de comuniune

Totodată, în finalul cuvântului său, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a îndemnat la cultivarea în continuare a darului unității conștiinței naționale, arătând că Biserica a fost mereu alături de poporul român.

„Biserica a fost totdeauna alături de popor când se afla răstignit și când a ajuns la biruința învierii ca ieșire din oprimare și din dezbinare. Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca în continuare să cultivăm darul acest al unității conștiinței naționale și să nu uităm nici pe românii noștii care se află afara granițelor țării. Diaspora română care numără peste 4000000 credincioși ortodocși este parte din sufletul nostru românesc și parte din idealul nostru de comuniune dincolo de granițe, dincolo de depărtări pentru că puterea rugăciunii niciodată nu poate fi stăvilită de spațiu și de timp. În iubirea lui Dumnezeu Cel mai presus de spațiu și timp rugăciunile noastre adună pe cei pentru care ne rugăm pentru salva lui Dumnezeu și mântuirea noastră”.

Ziua de 1 Decembrie este Ziua Națională a țării noastre, în amintirea celor peste 100.000 de români adunați pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia, care au cerut Unirea Transilvaniei cu Țara. Marea Adunare Națională, constituită din 1.228 de delegați, a adoptat o rezoluție care consfințea Unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (teritoriul dintre râurile Mureș, Tisa și fluviul Dunărea) și Țara Ungurească (Crișana, Sătmar și Maramureș) cu România.

Potrivit tradiției bisericești și hotărârii Sfântului Sinod, de Ziua Națională a României, în catedralele eparhiale, bisericile parohiale și mânăstirești din țară și străinătate, precum și în paraclisele școlilor de teologie ortodoxă este oficiată slujba specifică Te Deum și sunt pomeniți eroii neamului românesc care au înfăptuit unitatea națională a românilor în anul 1918.

Comentarii Facebook


Știri recente