Ziua Națională la Catedrala Patriarhală

Ziua Națională a României a fost marcată astăzi la Catedrala Patriarhală, mai întâi în cadrul Sfintei Liturghii când au fost pomeniți ctitorii Unirii de la 1 decembrie 1918, între care la loc de cinste este primul Patriarh al României, Miron Cristea, al cărui mormânt se află în Catedrala Patriarhală.

La ora 12:00, în Catedrala Patriarhală a fost oficiată Slujba Te Deum-ului, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În Catedrală au fost prezenți sute de credincioși, zeci de copii și tineri, între care și un grup de elevi de la Liceul „Jean Monet” din Ploiești, care au primit binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române și iconițe cu Sfânta Treime, simbolul unității.

În cadrul Slujbei de Te Deum, Preafericirea Sa a adresat un cuvânt de învățătură intitulat Biserica a binecuvântat și cultivat darul unității și libertății naționale.

La finalul slujbei de Te Deum, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că unitatea Sfintei Treimi este simbolul folosit în istorie de oamenii Bisericii noastre pentru Unitatea Națională: „Întrucât această sărbătoare arată unitatea noastră națională, dorim să oferim tuturor celor care au participat aici, câte o iconiță cu chipul Sfintei Treimi. Sfânta Treime a fost totdeauna, pentru toți cei care au luptat pentru unirea principatelor și unirea cea mare a tuturor provinciilor românești într-un stat unitar român, un simbol al unirii și al unității celor trei provincii românești: Țara Românească, Moldova și Transilvania. Cele mai importante Catedrale din Transilvania au hramul „Sfânta Treime”. Catedrala de la Sibiu, de la Alba Iulia, de la Blaj și noua Catedrală de la Arad, toate au hramul „Sfânta Treime”, pentru că Sfânta Treime ne ajută să căutăm, să păstrăm și să consolidăm unitatea noastră națională. Din unitatea Sfintei Treimi am învățat că viața binecuvântată este viața în comuniune, nu viața în dezbinare sau izolare. Adevărata libertate este libertate pentru comuniune. Chiar și aici, la București, când s-a făcut unirea din 1859, când Mitropolitul Țării Românești, Nifon i-a pus pe toți deputații să jure cu mâna pe Evanghelie spre Sfânta Cruce că vor vota pentru unirea principatelor, a așezat în fața tuturor icoana Sfintei Treimi. Deci, fie că este vorba de unirea principatelor, fie că este vorba de unirea cu patria mamă a Transilvaniei, a Bucovinei și a Basarabiei, toate acestea s-au făcut în lumina, cu binecuvântarea și ajutorul Preasfintei Treimi”.

De asemenea, Preafericirea Sa a evidențiat faptul că Unirea cea mare de la Alba Iulia a fost socotită și ca o bucurie a Învierii: „Unirea cea mare de la Alba Iulia, însă, a fost socotită și ca o bucurie a Învierii. Un ziar din Lugoj a titrat pe prima pagină în evenimentul unirii de la Alba Iulia cu aceste cuvinte: ‘Am înviat!’. Deci, unitatea este înviere, dezbinarea este moarte. Când s-a făcut unirea cea mare, bucuria unirii a fost atât de mare ca și în ziua de Paști. Cei care au cerut în 1848: ‘Vrem să ne unim cu țara’, au fost primii care au exprimat printr-o bucurie mare, dorința de unitate, iar cei de la Alba Iulia au trăit această unire. După Sfânta Liturghie și după slujba de Te Deum au ieșit pe câmp ca să afirme, ca într-o Liturghie, unitatea națională și au trăit bucuria Învierii”.

„Vom împărți astăzi, pe lângă icoana Sfintei Treimi și icoana Mântuitorului Iisus Hristos cel Răstignit și Înviat. Dorim să începem cu elevii de la școală care au venit aici. Am văzut un grup de elevi de la o școală și ne-am bucurat pentru că Ziua Națională, ca și Ziua Eroilor de la sărbătoarea Înălțării Domnului este o zi de educație duhovnicească în iubire față de țară și de Biserică”, a mai spus Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române.

Comentarii Facebook


Știri recente