Astăzi, Biserica Ortodoxă aduce cinstire celui mai mare om născut din femeie, Sfântul Prooroc și Înaintemergător Ioan Botezătorul. În amintirea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, Biserica Ortodoxă a rânduit ca ziua de 29 august să fie zi de post aspru. Mai multe biserici din țară își sărbătoresc astăzi hramul, credincioșii aducându-i laudă Sfântului Ioan prin rugăciuni și milostenie.
În București, singura biserică ce poartă hramul ‘Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul’ este biserica Parohiei ‘Sfântul Ioan – Piață’, din Protoieria III Capitală. Construită în anul 1774, pe vechea stradă Șerban Vodă, în apropiere de Podul Beilicului, de peste râul Dâmbovița, biserica este una dintre cele opt lăcașuri translate în vremea comunismului pentru a fi salvate de la demolare. Deși hramul bisericii este astăzi, pentru că este cunoscută în Capitală ca ‘Biserica Sfântul Ioan’, în fiecare an sunt marcate aici și celelalte sărbători în cinstea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul: zămislirea (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul (7 ianuarie), prima și a doua aflare a capului (24 februarie) și a treia aflare a capului său (25 mai).
În Protoieria Câmpina din Arhiepiscopia Bucureștilor își sărbătoresc ocrotitorul credincioșii din Parohia Măgureni 2, înființată în 1990.
‘Este o parohie foarte bine organizată. Biserica tocmai a fost reparată și consolidată, urmând să fie executate lucrările de pictură. Duminică, în ajunul sărbătorii, au avut loc slujba Vecerniei și Litia, iar astăzi au loc Utrenia și Dumnezeiasca Liturghie, urmate de slujba de pomenire a ctitorilor acestui sfânt lăcaș. Credincioșii de aici au primit de curând un nou preot paroh, pe părintele Florin Alecse, care a fost instalat pe 6 august’, a declarat pentru „Ziarul Lumina” părintele protoiereu Costică Dumitru.
Credincioșii de la Parohia Radila, din Protopopiatul Ploiești, își sărbătoresc și ei hramul în această zi, prin rugăciune și post. Aici, conform tradiției locale, sătenii îl prăznuiesc pe ocrotitorul lor două zile, atât astăzi, cât și mâine, prin Sfânta Liturghie și agape frățești.
Hram la mănăstirile Secu și Cotmeana
În Arhiepiscopia Iașilor, sărbătoare mare va fi la Mănăstirea Secu, așezământ monahal ce își sărbătorește hramul. Cu acest prilej, Sfinta Liturghie este săvârșită de Înalt Preasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Sărbătoarea Mănăstirii Secu va continua în această seară, când sunt prăznuiți Sfântul Varlaam, mitropolitul Moldovei, ale cărui moaște mănăstirea le adăpostește, și Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca și Secu, canonizat în anul 2008, pe 5 iunie, alături de alți sfinți nemțeni.
În Iași, singura biserică închinată Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul se află pe str. I.C. Brătianu nr. 14.
În Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, la Mănăstirea Cotmeana se va prăznui al doilea hram al acestui așezământ monahal, care a fost reînființat în 1991. Mănăstirea este ctitoria lui Radu I Voievod. Este un monument de sinteză, reprezentativ pentru asimilarea și dezvoltarea arhitecturii muntenești din secolul al XIV-lea.
În Arhiepiscopia Râmnicului, hram este la Mănăstirea Cornetu, fost schit de călugări ce se află la aproximativ 50 km nord de Râmnicu Vâlcea, în satul Călinești. Schitul a fost ctitorit de vornicul Mareș Băjescu și soția sa, Maria, în anul 1666. De asemenea, la Schitul Troianu se va serba hramul. Aici, după săvârșirea Sfintei Liturghii vor avea loc slujba Parastasului și o agapă frățească. Biserica schitului datează din secolul al XVIII-lea.
În sărbătoare se află și Biserica ‘Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul’ din Reuseni, sat situat la o distanță de aproximativ 15 km sud-est de municipiul Suceava. Această biserică este considerată a fi una din ultimele ctitorii ale lui Ștefan cel Mare, fiind construită în perioada 1503-1504. Ansamblul bisericesc din Reuseni a fost inclus pe lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004.
De asemenea, sărbătoare este și în municipiul Vaslui, unde credincioșii sărbătoresc hramul altei biserici ctitorite în anul 1490 de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. La început, această biserică a fost folosită ca paraclis al curții domnești, construit în memoria victoriei asupra turcilor la Podul Înalt.
