Vizită arhierească la Mănăstirea Clocociov

Obștea mănăstirii Clocociov va primi vizita Întâistătătorului Eparhiei Slatinei și Romanaților, Preasfințitul Părinte Sebastian, în data de 14 august 2011. După cum ne informează episcopiaslatinei.ro, Preasfinția Sa va oficia, începând cu ora 18:00, Denia Prohodului Maicii Domnului, în ajunul praznicului Adormirii Maicii Domnului.

Mânăstirea Clocociov cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, își înscrie numele printre cele mai vechi așezăminte monahale din țara noastră. Începuturile ei, nefiind fixate în documentele vremii, s-au pierdut odată cu trecerea timpului. Pisania bisericii, probabil de lemn, nepăstrându-se, am fost privați de un important izvor, menit să stabilească începuturile și ctitorii sfântului așezământ.

Unele documente îl atestă drept ctitor pe Mihai Viteazul (1593-1601), care a și înzestrat-o cu danii, degradările survenite după anul 1628 determinând o nouă și substanțială refacere în timpul lui Matei Basarab (1632-1654). Astfel, reclădirea mânăstirii îi este atribuită marelui dregător Diicu Buicescu vel agă, rudă a domnitorului Matei Basarab, împreună cu soția jupâneasa Dumitra și cu mama sa, jupâneasa Mara. Cert este că zidirea bisericii vechi a început în 1645 și a durat câteva luni. Ctitoria lui Diicu Buicescu mai conținea însă și câteva chilii și incinta de zid. Nu se cunosc datele finalizării întregului complex și a pictării bisericii.

O tradiție spune că domnitorul Matei Basarab, urmărit fiind de turci, s-a ascuns în scorbura unui soc din Clocociovul păduros. Scăpând de urmăritori, drept recunoștință a hotărât să ridice o mănăstire, căreia de-a lungul domniei i-a închinat multe moșii. În sprijinul acestei tradiții vine și mărturia unei catagrafii din anul 1862, care consemnează că „biserica este fondată la 7153 (1645) de răposatul Matei Basarab Vodă”, probabil sub influența unei pisanii pusă în anul 1645, când edificiul a fost refăcut de boierul Diicu Buicescu, nepotul domnitorului.

Biserica a fost construită în plan triconic, cu pridvor deschis, având arcade rotunjite pe stâlpi circulari, groși. Aici, un frumos chenar sculptat în piatră, ce împodobește pisania de la 1645, decorează intrarea în interior. Ușa de la intrare, stranele, catapeteasma și restul de mobilier sunt din lemn frumos sculptat. Pictura însă este nouă, realizată în anul 1937 de către pictorul Nicolae Pană, care a zugrăvit interiorul și o parte din pridvor. Din vechea pictură se mai păstrează în pronaos tabloul votiv, remarcabil portret de grup, cu portretele ctitorilor și ale descendenților lor direcți. Repictarea s-a făcut cu ajutorul Episcopului Nichita Duma, sprijinit de domnii Milcoveanu și P. Protopopescu, acțiune ce a și avut ca finalitate redeschiderea mănăstirii.

Astăzi, obștea mânăstirii numără 40 de maici, stareță fiind Stavrofora Iulia Băgăceanu, iar slujitor Pr. Nicolae Bălășoiu.

Comentarii Facebook


Știri recente