La Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a Patriarhiei Române a apărut, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, lucrarea Viața și Acatistul Sfântului Voievod Neagoe Basarab, în noua colecție de „Acatiste și Vieți de Sfinți”, după cum ne-a precizat Dragoș Vlădescu, Secretar general al Editurilor Patriarhiei Române.
Fericitul Voievod Neagoe Basarab a fost vlăstar domnesc, născut într-o familie evlavioasă. Tatăl său era din neamul Basarabilor, iar mama sa, temătoare de Dumnezeu, era din familia Craioveștilor. Neagoe a fost unul dintre cei patru copii ai părinților săi. Înrâurit de credința mamei sale, el a deprins din fragedă vârstă învățăturile mântuitoare și virtuțile creștine.
Mânăstirea Bistrița Vâlcii, ctitorie a străbunicilor săi, a devenit școală duhovnicească pentru evlaviosul Neagoe. Voia lui Dumnezeu a făcut ca în acele vremuri la Mânăstirea Bistrița să fie retras marele între patriarhi, Nifon al Constantinopolului, chemat în Țara Românească pe la anul 1502, de voievodul Radu cel Mare pentru a reorganiza și întări viața bisericească. De la Sfântul Ierarh Nifon, Neagoe a deprins taina rugăciunii isihaste, evlavia și trezvia sufletului, învățătura și înțelepciunea Evangheliei lui Hristos, dobândind înaltă sporire duhovnicească.
Înzestrat cu o adâncă putere de cunoaștere, el și-a agonisit mai toată știința și cultura teologică a vremii sale. De aceea, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, iubitorul de Hristos, Neagoe, în anul 1512, a fost chemat la vrednicia de Domnitor și Voievod al Țării Românești, deși el a refuzat această cinste cu smerite cuvinte: „Puneți pe altul pe care-l veți vrea dimpreună și cu sfatul nostru, iar pe mine mă iertați, că nu voi fi”. Poporul însă, cunoscând vrednicia lui, l-a rugat să primească dregătoria, și numai după multe stăruințe fericitul Neagoe, după spusele cronicarilor, „se plecă glasului lor și luă coroana și sceptrul a toată Țara Românească. Și îndată făcu judecată și dreptate între oameni”.
Domnia Sfântului a fost un răstimp de liniște și prosperitate, într-o vreme când greutățile apăsau asupra țării și asupra Bisericii Ortodoxe din Balcani. Pentru ca toate să fie lucrate după voia Domnului, Sfântul Neagoe a iubit pacea, precum spuneau cronicile: „Cu toți vecinii a fost împăcat”.
Sfântul Voievod Neagoe Basarab, în credință și iubire de Dumnezeu, în dreptate și smerenie, cinstind pomenirea învățătorului său, Sfântul Ierarh Nifon, a adus în Țara Românească sfintele sale moaște de la Mânăstirea Dionisiu din Muntele Athos, împăcându-l în chip minunat cu prigonitorul său, Radu cel Mare.
Sfântul Neagoe a rămas în amintirea poporului român și a tradiției ortodoxe prin scrierea sa, intitulată Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. Ea este un „testament duhovnicesc, pedagogic, filosofic și enciclopedic” și, în același timp, o adevărată culegere de sfaturi creștine, scripturistice și patristice. Dar nu numai aceste învățături ni le-a lăsat moștenire măritul voievod, ci și multe mănăstiri, biserici și așezăminte în țara peste care a domnit timp de nouă ani, între care cea mai strălucită este Mănăstirea Argeșului, pe care Gavriil, Protul Sfântului Munte din acea vreme, a numit-o pentru măreția ei „Sionul Românesc”. Pentru marea sa dărnicie, domnitorul Neagoe Basarab a fost socotit de toată lumea urmașul împăraților mărinimoși ai Imperiului Bizantin, iar în această calitate a ajutat toate popoarele ortodoxe aflate sub stăpânirea semilunei, plătindu-le datoriile, reparând multe mănăstiri și biserici și înzestrându-le cu cele necesare.
În ziua de 15 ale lunii septembrie, anul mântuirii 1521, Sfântul Voievod Neagoe Basarab s-a mutat la veșnicele locașuri ale lui Dumnezeu, unde a primit cununa cea neveștejită a slavei Sale.
Lucrarea poate fi achiziționată de la Librăria Cărților Bisericești (Intr. Miron Cristea nr. 6, accesul se face din strada 11 Iunie), Librăria „Ortodoxia” (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Krețulescu), prin comandă pe internet la adresa [email protected], precum și de la pangarele bisericilor și mânăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor.
