În legătură cu declarațiile conducerii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) referitoare la subvențiile acordate unităților bisericești, Patriarhia Română precizează:
Conform articolelor 169 și 170 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, bunurile comune ale parohiilor, schiturilor, mănăstirilor, protopopiatelor, vicariatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor și Patriarhiei, asociațiilor și fundațiilor constituite de Biserică, între care terenurile agricole, pădurile, pășunile, viile, livezile, grădinile etc. fac parte din patrimoniul bisericesc. Acestea sunt administrate conform destinației lor pentru întreținerea bisericilor și mănăstirilor, precum și pentru susținerea operei misionar-pastorale, social-filantropice, educaționale și culturale a Bisericii.
Cea mai mare parte a unităților bisericești (parohii și mănăstiri sărace din mediul rural) care dețin în proprietate suprafețe agricole mici le-au arendat, iar arendașul este cel care, potrivit prevederilor legale, primește subvenția de la bugetul de Stat și are obligația de a justifica modul utilizării banilor primiți. Veniturile obținute în urma arendării suprafețelor agricole sunt folosite de unitățile bisericești pentru întreținerea locașurilor de cult și activitățile socio-educaționale ale acestora.
Unitățile bisericești care dețin suprafețe de teren arabil mai mari și au capacitatea de a le lucra în regie proprie justifică de asemenea subvențiile primite de la Stat conform legislației în vigoare. În cazul acestora, recolta obținută este folosită pentru întreținerea unității bisericești, consumul propriu, precum și pentru aprovizionarea instituțiilor sociale ale Bisericii Ortodoxe Române (brutării, cantine, așezăminte pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilități etc.).
Potrivit prevederilor statutare și hotărârilor Sfântului Sinod, centrele eparhiale au responsabilitatea de a supraveghea administrarea corectă a bunurilor din patrimoniul bisericesc de către fiecare parohie și mănăstire. În acest sens, menționăm faptul că în evidența contabilă a fiecărei unități bisericești se înregistrează distinct veniturile realizate în urma exploatării terenurilor agricole, iar anual centrele eparhiale verifică gestiunea, disciplina financiar-contabilă și modalitatea administrării bunurilor, inclusiv veniturile realizate din cultivarea suprafețelor agricole și utilizarea acestora.
În concluzie, statutul de fermier activ, invocat de reprezentanții APIA, dar al cărui sens nu este încă definit legal, nu poate fi refuzat unităților bisericești care dețin în proprietate și cultivă terenuri agricole. Desigur, autoritățile trebuie să urmărească cu responsabilitate corecta folosire a banilor primiți drept subvenție de la Stat sau din fonduri europene. Menționăm că unele unități bisericești au înființat prin asociere cooperative agricole pentru ca să cultive cât mai eficient terenurile agricole pe care le dețin, fiind un exemplu în moderna și eficienta gestionare a acestora.
În prezent, problema principală rămâne faptul că unităților bisericești li s-au restituit numai o parte din terenurile agricole și forestiere preluate abuziv de regimul comunist.
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMNE
