Tradiție de Sfântul Trifon la Bordeștii de Jos, Vrancea

Potrivit Tradiției Bisericii Ortodoxe, cu ocazia prăznuirii Sfântului Mucenic Trifon, în mai multe biserici din țară au loc slujbe speciale. Acestea se fac pentru țarini (holde), vii și grădini, când se întâmplă a fi stricate de sălbăticiuni sau de alte vietăți ca: lăcuste, gândaci și omizi. În unele sate, aceste rugăciuni se fac pe câmp sau la casele gospodarilor.

La sărbătoarea Sfântului Mucenic Trifon, credincioșii din Bordeștii de Jos obișnuiesc să cheme preotul la casele lor și, rugându-se lui Dumnezeu, să ceară ajutor ca în noul an ogoarele să fie ferite de gândaci, lăcuste și de toate jivinele, după cum informează „Ziarul Lumina”.

Practica este ca, pe masa unde se slujește, cei ai casei să aducă crenguțe din toate soiurile de pomi fructiferi pe care îi au în livadă, pene de la păsări și semințe sau boabe de la toate plantele care se vor sădi în pământ în noul an. Acestea vor fi binecuvântate cu agheasmă spre a fi ferite de rozătoare. De asemenea, în caz că rugăciunile sunt însoțite de Sfințirea cea Mică a Apei, cu agheasma din această zi se stropește casa prin colțuri și unghere, acolo unde apar furnici, gândaci sau gâze și purici, ca Dumnezeu să le stârpească și să le alunge. ‘În vechime, povestesc preoții mai bătrâni, slujbele se făceau din casă în casă. Abia dacă dovedea în câteva zile să termine îndatoririle. Acum, odată cu venirea vremurilor acestora mai moderne, abia dacă mai numeri pe degetele de la o mână familiile care fac slujbă de ‘Trif’, căci așa se zice la noi la țară. Acum, oamenii nu mai cer ajutorul lui Dumnezeu pentru a-i feri de rele, ci aleargă la magazin spre a cumpăra soluții chimice ca să stârpească dăunătorii, deși conștientizează că acest lucru se prezintă ca un panaceu doar pentru moment, căci după pieirea puterii soluției respective, gândacii reapar’, a mai spus părintele Muscalu.

După Sfânta Liturghie, aprinzându-se candela de la icoana Sfântului Trifon sau, dacă această icoană nu este reprezentată pe catapeteasmă, doar candela cea de la icoana hramului, preotul ia untdelemn și Agheasmă Mare de la Bobotează și stropește în chipul crucii țarina sau via, sau grădina, sau casa unde săvârșește slujba. ‘Prin rugăciunile pe care le facem, trebuie să înțelegem cu toții, noi nu blestemăm jivinele care sunt enumerate în text, deși numele lor sunt invocate, căci și acestea sunt creaturi ale lui Dumnezeu, lăsate să trăiască pe pământ alături de oameni, ci pe diavolul care stă în spatele acțiunii lor pernicioase și care este adevăratul pricinuitor a tot răul. Aceste rugăciuni sunt un fel de molitfe, cum sunt cele ale Sfântului Vasile cel Mare, spre exemplu, și care sunt mai cunoscute de oameni, dar cele ale Sfântului Trifon se îndreaptă împotriva insectelor’, a explicat părintele Cristi Muscalu, de la Parohia Bordeștii de Jos, județul Vrancea, unde se păstrează această tradiție.

Comentarii Facebook


Știri recente