Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a oficiat Duminică, 24 iunie 2012, de praznicul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, slujba de târnosire a noii biserici cu hramurile „Înălțarea Domnului”, „Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei” și „Sfântul Ioan Botezătorul” din parohia Sânnicolaul de Beiuș, Protopopiatul Tinca. Slujba a fost urmată de săvârșirea Sfintei Liturghii, într-un frumos sobor de preoți și diaconi, după cum ne-a precizat Pr. Călin Popa. Evenimentul a adunat atât credincioși din parohia Sânnicolaul de Beiuș, cât și din localitățile învecinate, dar și distinși reprezentanți ai autorităților locale.
Localitatea Sânnicolaul de Beiuș se situează în sudul județului Bihor, pe cursul râului Crișul Negru, la circa 23 km vest de municipiul Beiuș. Este atestată documentar pentru prima oară în anul 1552. Cercetările arheologice efectuate la Sânnicolau au scos la iveală fundațiile unei biserici din secolele XI-XII. De asemenea, în prezent, în această localitate se păstrează turnul-clopotniță al unei biserici din secolul al XIII-lea. Noua biserică parohială a fost zidită între anii 1998 – 2012, pe locul unei vechi biserici, prin purtarea de grijă a părintelui paroh Adrian Florin Baicu, ajutat îndeaproape de membrii Consiliului și Comitetului parohial, dar mai ales prin dărnicia și jertfelnicia bunilor credincioși.
În sunetul clopotelor, Preasfinția Sa a fost întâmpinat cu mare cinste de un frumos sobor de preoți și diaconi, bărbați cu prapori și mulțime impresionantă de credincioși. A urmat slujba de târnosire a bisericii, după care Chiriarhul Oradiei a explicat celor prezenți importanța și semnificațiile celor mai importante momente din slujba de târnosire a bisericii, moment istoric, unic, pentru comunitatea dreptmăritorilor creștini din Sânnicolaul de Beiuș.
În piciorul Sfintei Mese a Altarului au fost puse părticele din moaștele primilor martiri din Dobrogea, Sfinții Epictet și Astion. Sfânta Masă s-a spălat cu apă curată, apoi cu apă de trandafiri pentru a fi „curată și înmiresmată”. A urmat ungerea cu Sfântul și Marele Mir, așezarea Evangheliștilor în cele patru colțuri și îmbrăcarea cu giulgiu sau „catasarcă”, care este „întruchiparea giulgiului în care a fost învelit trupul cel mort al Mântuitorului după pogorârea de pe cruce”. Această catasarcă a fost legată cu panglică tricoloră „la fel cum morții de odinioară erau înveliți în giulgiu și legați cu fâșii de pânză”. S-a pecetluit apoi cu ceară roșie „așa cum a fost pecetluit mormântul cel de viață făcător al Domnului Hristos Iisus”.
„Din clipa sfințirii, Sfântul Altar devine preînchipuirea Mormântului de viață făcător al Mântuitorului Hristos și, totodată, prin așezarea sfintelor moaște, mormânt al martirilor: Sfinții Epictet și Astion” a spus Preasfinția Sa, invocând obiceiul din vechime al creștinilor de a zidi biserici pe mormintele sfinților. După întocmirea Sfintei Mese, s-a continuat cu sfințirea bisericii pe dinăuntru, s-a făcut cădirea Sfântului Altar și s-a aprins lumina, moment care anunță începerea primei Sfinte Liturghii la Altarul proaspăt sfințit.
În cadrul Sfintei Liturghii, imediat după citirea pericopei evanghelice, Preasfințitul Sofronie a rostit un bogat cuvânt de învățătură, arătând că fragmentul scripturistic citit în această sfântă zi este o invitație la măsură, la cumpătare, la a ne da seama „că toate cele din lume sunt trecătoare”, și că singurul care nu dispare este „harul lui Dumnezeu, care susține în viață toată făptura, har care ne dă și nouă putere să mergem înainte în călătoria acestei vieți”, accentuând că ținta principală a fiecărui creștin trebuie să fie Împărăția Cerurilor iar nu lucrurile materiale supuse vremelniciei și degradării: „Lumea aceasta trece, și slava ei, strălucirea ei va apune, dar lumea lui Dumnezeu, Împărăția Cerurilor nu va avea sfârșit”.
Ierarhul a arătat că într-o lume ca cea din zilele noastre, avem cu toții datoria ca, în Sfânta Biserică, să le arătăm copiilor și tinerilor noștri că lumea cea adevărată, împărăția care nu trece, împărăția cea veșnică a lui Dumnezeu, nu este din lumea aceasta și diferă foarte mult de ea. Împărăția lui Dumnezeu nu este o societate de consum, așa cum din păcate a devenit societatea în care trăim, nu este o împărăție în care oamenii aleargă cu nesăbuință spre unicul scop de a-și acumula averi, de a se impodobi cu lucruri din ce în ce mai scumpe mai multe și mai sfidătoare.
Așadar, suntem chemați „să căutăm cu adevărat împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui nu numai pentru că toate celelalte se vor adăuga nouă, ci și ca pe o formă de mărturisire a credinței noastre și, de ce nu, ca o alternativă viabilă, reală, duhovnicească, cerească, mai presus de fire, la societatea din jurul nostru, care aleargă, gonește, după valori perisabile”.
În cadrul slujbei, Preacucernicul Părinte paroh Adrian Florin Baicu a fost distins cu rangul de iconom, pentru întreaga lucrare pastoral-misionară desfășurată în parohie, cât și pentru strădaniile depuse în vederea ridicării și înfrumusețării lăcașului de cult.
După săvârșirea sfintelor slujbe, pe parcursul întregii zile, toți credincioșii ortodocși prezenți, bărbați și femei, copii, tineri și vârstnici, au avut posibilitatea să intre în Sfântul Altar, să se închine și să sărute Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și Sfânta Masă.
