Taina Spovedaniei

Cu toții trăim vremuri de confuzie și căutare. Amăgiți și dezamăgiți de lucrurile în care ne puneam speranța împlinirii individuale, dar care au ajuns să ne guverneze viața, privim spre spiritualitate ca spre o vestă de salvare. O salvare de lucruri, de materie, dar nu o salvare de sinele propriu și de prea multa iubire de sine. O salvare pentru care suntem dispuși să cheltuim foarte mult, mai puțin o simplă întâlnire cu preotul în Taina Sfintei Spovedanii.

Adeseori aud oameni care spun că vor să se dedice mai mult aspectului spiritual al vieții, să investească mai mult în latura spirituală a persoanei lor, dar vor să facă acest lucru de unii singuri. De altfel, întreaga societate contemporană este parcă invadată de tot felul de oferte „spirituale” care promit iluminări, descoperiri ale sinelui, integrări în infinit, toate având scopul declarat de a reduce stresul și a-l ridica pe om la un nivel superior de autocontrol. Cu toate că există această varietate de „produse spirituale” se observă, totuși, tendința ge­nerală ca fiecare dintre noi să-și creeze propriul sistem de „spiritualitate” din elemente aparți­nând unor sisteme religioase diferite, dar care se potrivesc propriului gust și prin care avem impresia că ne putem împlini sufletește.

Mai multe informații în Ziarul Lumina.

Comentarii Facebook


Știri recente