Studențimea română se adună luni la Putna

Pe 15 august, în ziua hramului, Mănăstirea Putna va găzdui întâlnirea studenților români de pretutindeni, o reuniune care marchează împlinirea a 140 de ani de la Marea Serbare de la Putna și de la Primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni, informează „Ziarul Lumina”.

Pelerinajul de la Putna, din 15 august, este organizat de Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS), cu sprijinul marilor organizații studențești și de tineret din România. De altfel, începând de astăzi și până duminică, tinerii români din toată țara și de peste hotare se reunesc mai întâi la București, în cadrul Forumului România Jună, unde vor dezbate direcțiile de dezvoltare a României. Potrivit organizatorilor, deși vizează problematici complexe și esențiale pentru dezvoltarea durabilă a țării, evenimentul România Jună nu urmărește scopuri politice, ci dorește doar transmiterea unui mesaj de responsabilizare civică către toți tinerii români. Prin acest demers, LSRS încearcă să asigure un cadru liber de dezbatere pentru toți cei care doresc să participe la conturarea unor direcții viabile pentru România anilor 2030. ‘În perioada 12-14 august se vor reuni la București peste 100 de specialiști, împărțiți pe 11 domenii de expertiză. Împreună, acești tineri, cu o înaltă calificare academică și experiență profesională, vor discuta câteva dintre prioritățile posibile de dezvoltare pentru România și le vor sintetiza în ‘Programul România Jună’, document ce va fi prezentat în variantă inițială pe 15 august și apoi va fi supus unei largi dezbateri publice, la care vor putea participa toți tinerii români. LSRS mulțumește Bisericii Ortodoxe Române pentru sprijinul manifestat în organizarea evenimentului ‘România Jună’ pe 15 august, la Putna’, a declarat Sebastian Burduja, președintele Ligii Studenților Români din Străinătate.

Forumul România Jună include dezbateri, discursuri și propuneri, în cadrul unor grupuri de expertiză, pe domeniile: cultură, democrație și justiție, economie, educație, energie și mediu, identitate națională, relații internaționale și securitate națională, sănătate, solidaritate socială, tehnologie și anteprenoriat.

După încheierea Forumului România Jună de la București, tinerii vor putea participa la evenimentul de la Putna, din 15 august, unde sunt așteptați studenți români din întreaga lume, indiferent de etnie sau confesiune religioasă.

15 august 1871 – primul congres al studenților români de pretutindeni

În urmă cu 140 de ani, pe 15 august 1871, la Mănăstirea Putna s-au adunat peste 3.000 de tineri români din toate provinciile românești, în frunte cu Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Mihail Kogălniceanu, Ciprian Porumbescu, A. D. Xenopol, G. Dem. Teodorescu, Grigore Tocilescu, Dimitrie Gusti, Epaminonda Bucevschi și alte mari personalități ale vremii, la ‘serbarea întru memoria’ marelui Voievod Ștefan cel Mare, dar și din dorința de a defini noi direcții pentru țară. Momentul Putna 1871 a constituit, potrivit istoricilor, ocazia perfectă de solidarizare a acelei generații de tineri în jurul unor valori și obiective comune. ‘La 140 de ani de la un moment istoric important, este bine să ne amintim că ceea ce ne unește este mult mai important decât ceea ce ne separă. LSRS transmite, prin România Jună, un apel la unitate și responsabilitate a generației noastre, care poate să-și asume construcția propriului viitor, un viitor democratic, meritocratic și decent’, se arată într-un comunicat de presă al LSRS.

În fiecare an, pe 15 august, de hramul Adormirii Maicii Domnului, la Mănăstirea Putna are loc unul dintre cele mai mari pelerinaje, aici fiind așteptați pentru a se ruga și a primi binecuvântare românii de pretutindeni.

Amploarea și vechimea manifestărilor legate de hramul Mănăstirii Putna au fost subliniate de Mihai Eminescu încă de acum 140 de ani, poetul definind Mănăstirea Putna ca un ‘Ierusalim al Neamului românesc’, iar mormântul lui Ștefan cel Mare ca pe un ‘altar al credinței strămoșești’.

‘Întâlnirea studenților români de la Putna a avut loc tot de hramul mănăstirii, pe 15 august 1871. S-au ridicat un arc de triumf și un ‘portic festiv’, după planul pictorului Epaminonda Bucevschi, împodobite cu steaguri tricolore. În seara premergătoare hramului, ‘de-abia preoții intrase în altar, de-abia se începuse sfintele ceremonii, când, la pomenirea numelui neuitatului erou, clopotele se clatină, salve de tunuri vuiesc pe vârfurile munților’.

Duminică, 15 august, la ora 8 dimineața, ‘trei rânduri de salve succesive anunță adunarea oaspeților în porticul festiv’. Ioan Slavici deschide oficial serbarea în fața unei mulțimi de peste 3.000 de oameni, care a asistat cu evlavie la slujbă. Liturghia a fost încheiată de cuvântul starețului de atunci, Arcadie Ciupercovici, viitor mitropolit al Bucovinei. A urmat sfințirea darurilor ce aveau să fie depuse la mormântul Sfântului Ștefan cel Mare, între care și urna de argint cu pământ din toate provinciile românești, păstrată până astăzi în muzeul mănăstirii. După Primul Război Mondial, o parte din acest pământ va fi presărat pe locurile bătăliilor care au dus la Marea Unire’, arată, într-o evocare a evenimentului 15 august 1871, monahul Timotei Tiron.

Comentarii Facebook


Știri recente

Episcopia Canadei: Conferințele Postului Mare, online

Episcopia Ortodoxă Română a Canadei vă invită la seria de întâlniri duhovnicești „Conferințele Postului Mare 2021 – «Prin ușile pocăinței spre bucuria Învierii»”. Întâlnirile vor fi transmise online (via Zoom/Facebook) în primele cinci duminici ale…