Strategii misionare în Ortodoxia românească de astăzi

În Ediția națională din data de 26 noiembrie a ‘Ziarului Lumina’, este prezentat un amplu articol, semnat de părintele lect. dr. David Pestroiu și Andreea Pătrașcu, cu titlul ‘Strategii misionare în Ortodoxia românească de astăzi’, pe care vi-l prezentăm în continuare:

În societatea de azi, constatăm cu durere accentuarea valorizării sinelui, generatoare de individualism, promovarea unei conștiințe critice cvasiuniversale, căreia nici religia nu i-a scăpat. Constatăm apariția unui nou tip de relativism religios care este mult mai periculos decât secularismul bine cunoscut. Între strategiile de apărare a credinței drept-măritoare, Biserica Ortodoxă Română apelează și la mijloacele proprii lumii contemporane, vorbind fiecăruia pe limba lui.

Asistăm, pe lângă ostilitatea față de cadrele tradiționale ale evlaviei și dorința de a reașeza vechile credințe pe temelii noi, și la pretenția unora de a rescrie creștinismul. Bisericile Creștine Tradiționale se confruntă cu pericolul real al propagării neognosticismului și chiar neopăgânismului, promovate cu frenezie chiar de către unii dintre propriii lor credincioși.

În acest context vorbim despre strategii misionare actuale, considerând că mult mai importantă este, acum, misiunea internă, de identificare și contracarare a pericolelor ce vin din direcția consumismului, de menținere a creștinilor în corabia mântuitoare a credinței. În plan secund, se menține preocuparea de a-L mărturisi pe Hristos tuturor celor ce n-au avut până acum șansa întâlnirii reale cu El.

Poporul român s-a născut creștin, prin contribuția predicii apostolice a Sfântului Andrei, dar și în urma misionariatului coloniștilor romani din Dacia. Deși vorbim o limbă latină, ne revendicăm apartenența la formele de spiritualitate bizantine, mult mai profunde, care ne-au definit Ortodoxia ca majoritate religioasă covârșitoare. Peste 86% din români și-au arătat apartenența la Ortodoxie și deplina încredere în Biserică, propulsând această instituție în topul celor mai credibile instituții din țară. Procentul însă scade atunci când cercetările vizează doctrinele și practicile religioase. Mulți dintre cei declarați creștini preferă să se considere liber-cugetători sau să-și făurească propriile lor sisteme religioase, beneficiind din plin de propaganda mediatică făcută altor curente religioase, în special celor de factură orientală sau sincretistă. La acest rezultat nedorit contribuie și lipsa educației religioase a generației mai în vârstă, care s-a format în perioada comunistă, când religia era suprimată. Totuși, trebuie remarcat faptul că efectele postmodernității ar fi fost și mai dezastruoase dacă Biserica Ortodoxă Română n-ar fi acționat energic pentru diminuarea consecințelor presiunilor exterioare distructive.

Misiune cu mijloacele contemporane

Biserica Ortodoxă luptă pe mai multe planuri pentru a contracara această realitate cu care ne confruntăm. În primul rând, printr-o prezență activă a Bisericii Ortodoxe în mass-media românească. Este cunoscut faptul că la nivelul Patriarhiei Române funcționează Agenția de știri BASILICA, prin intermediul căreia sunt mediatizate toate momentele importante din viața Bisericii, precum și luările de poziții oficiale față de principalele evenimente naționale și internaționale. Știrile sunt prezentate atât prin intermediul publicațiilor laice, centrale și locale, cât și a mijloacelor de comunicare în masă: presă, internet, posturi de radio și tv, dar și prin rețeaua proprie de comunicare a Bisericii Ortodoxe Române. Aceasta conține un post tv cu acoperire națională și program de 24 de ore, TRINITAS TV, prezent în oferta tuturor marilor operatori de cablu din România, accesibil în egală măsură și românilor din diaspora, prin satelit. După trei ani de emisie, acest post a câștigat o categorie importantă de telespectatori fideli și, ceea ce este mai important, a pătruns în casele tuturor românilor, care îi urmăresc programele parțial, tocmai din cauza ritmului trepidant în care trăim cu toții. Grila sa conține, în primul rând, emisiuni cu conținut religios. Slujbele de dimineață și seară sunt transmise în direct de la Catedrala patriarhală. Evenimentele importante din viața unităților de cult ortodoxe – eparhii și parohii – sunt și acestea mediatizate. De asemenea, este evidențiată activitatea culturală și social-filantropică la nivel central și local bisericesc. În studiourile TRINITAS, au loc dezbateri pe teme religioase actuale, cu participarea unor profesori de teologie, dar și a invitaților cu pregătire laică. Sunt produse și difuzate documentare privind viața parohiilor și mănăstirilor, dialoguri cu duhovnici vestiți. Este promovată arta eclesială românească, atât sub aspectul plastic (icoane, fresce, bunuri de patrimoniu, obiecte de cult), cât și din domeniul muzical (grupuri corale, concursuri de interpretare, formații de muzică bizantină). Sub genericul ‘Biblia în istorie’, un ciclu de emisiuni tematice analizează forța de pătrundere a cuvântului lui Dumnezeu în lumea contemporană, oferind șanse misiunii de propovăduire a valorilor credinței revelate. Un alt program mult îndrăgit de telespectatori este ‘Patristica’ – prin care sunt scoase la lumină pildele și cuvintele de folos ale sfinților, arătându-se valoarea lor pentru omul de azi, lipsit de alte repere fundamentale.

Postul tv TRINITAS nu se limitează doar la tematica religioasă, ci prezintă, deopotrivă, emisiuni cu subiecte culturale, sociale sau dezbateri ale unor probleme de maximă actualitate, preluate din mass-media națională și internațională.

Din perspectivă misionară, impactul acestei televiziuni este foarte mare și arată deschiderea Bisericii spre soluționarea crizelor multiple ale omului postmodern, folosindu-se din plin de resursele noi de transmitere a mesajului revelat. Finanțarea este efectuată exclusiv din contribuțiile unităților de cult ortodoxe și ale unor sponsori generoși. Un alt mijloc folosit de către Biserica Ortodoxă pentru a ajunge la enoriași este postul de radio TRINITAS. Având, de asemenea, acoperire națională, prezintă o importanță la fel de mare, fiind accesibil unor categorii mai largi de ascultători, putând fi audiat și pe internet. Ca tematică abordată, se aseamănă mult postului TRINITAS TV, cu mențiunea că, pentru a-i atrage pe ascultători, este folosită intens arta muzicală, atât ca fond ilustrativ al unor emisiuni, cât și prin reproducerea unor piese muzicale religioase, folclorice sau laice. Și aici se transmit în direct serviciile religioase, rugăciunile de dimineață și seară, precum și alte evenimente majore din viața Ortodoxiei românești.

Impactul misionar al acestui post de radio este deosebit, mai ales asupra celor care, aflați în călătorie sau la locul de muncă, aleg să-și petreacă timpul cu folos. Evident, și în acest caz finanțarea reprezintă exclusiv opera misionară a Bisericii.

O mare realizare a Bisericii Ortodoxe este ‘Ziarul Lumina’, cu apariție zilnică, de luni până sâmbătă, și cu suplimentul ‘Lumina de Duminică’ – publicații aparținând Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române. Aceste publicații reprezintă un arsenal misionar redutabil, întrucât se adresează unui public divers. Ele se bazează pe un tiraj constant de aproximativ 23.000 de exemplare/zi, reprezentând abonamente contractate prin intermediul parohiilor și mănăstirilor. Caracterul de publicație cotidiană obligă ‘Ziarul Lumina’ la prezentarea unor subiecte de maximă actualitate, în condiții grafice de excepție, îmbinând informația religioasă cu știri, reportaje, documentare și interviuri din cele mai variate domenii ale vieții. Pe lângă toate aceste mijloace moderne de a ajunge la credincioși, Biserica Ortodoxă Română a înființat și susținut 394 de centre misionare, medicale, filantropice și sociale, având drept beneficiari copii, vârstnici, persoane cu dizabilități, victime ale dependenței, abuzurilor sau traficului de ființe umane etc. Nu în ultimul rând, trebuie menționată și proclamarea anuală, de către Sfântul Sinod, a unor teme majore de cercetare teologică și desfășurare misionară.

Viața parohială a fost dinamizată

Din dorința de a dinamiza viața misionară în parohiile ortodoxe române, s-au adus modificări esențiale Statutului de funcționare al Bisericii Ortodoxe Române, ratificat ca anexă la Legea privind regimul general al cultelor din România.

Noul Statut prevede atribuții lărgite în plan misionar, organismelor parohiale formate din mireni: Consiliul parohial și Comitetul parohial. Aceste organisme au rolul fundamental de a dinamiza viața comunitară, antrenând credincioșii în împlinirea vocației preoției universale, conferită de Hristos tuturor celor botezați. În acest context, sintagma ‘Liturghia de după Liturghie’, consacrată de către un mare misiolog român, regretatul pr. prof. dr. Ion Bria, își găsește cu prisosință aplicarea. Spre exemplificare, vom menționa doar faptul că, la buna desfășurare a activității fiecărui Comitet parohial ortodox român, își aduc contribuția cinci departamente: Misionar, Social, Cultural, de Tineret și Administrativ.

Religia în școli, realizare de prim rang

O altă realizare importantă a Bisericii Ortodoxe Române este reprezentată de reintroducerea religiei ca obiect de studiu în școli. Efectul reintroducerii studiului religiei în școlile de stat, în România ieșită de sub comunism, nu a întârziat să apară: generații întregi de tineri s-au format cu un bagaj solid de cunoștințe religioase, care, chiar dacă nu i-au îndoctrinat propriu-zis (nici nu s-a urmărit asta), i-au determinat să fie mai responsabili, mai atenți față de normele morale și valorile spirituale perene.

Diaspora, un pământ bun pentru cultivarea misiunii

Un câmp misionar cu un enorm potențial este reconectarea cu diaspora ortodoxă română. Pentru milioanele de români aflate la muncă în străinătate, Biserica Ortodoxă Română a inițiat un program pastoral-misionar extrem de vast și eficient. A înființat structuri ierarhice potrivite nevoilor acestora: episcopii, parohii, mănăstiri, centre misionare, sociale și culturale. Deja, în acest caz, nu mai vorbim doar de aspectul defensiv al misiunii, ci arătăm roadele concrete ale evanghelizării în teritorii străine de vatra strămoșească a românilor. Exemplul personal al românilor, extrem de fideli tradițiilor strămoșești ortodoxe, i-a făcut pe mulți occidentali secularizați să privească Ortodoxia cu alți ochi, unii chiar dorind din tot sufletul să o cunoască, să se bucure de frumusețea și înălțimea trăirii spirituale în duhul evlaviei patristice și, finalmente, să ceară ei înșiși botezul. Parohiile românești din diaspora nu sunt, așadar, numai simple spații de adunare comunitară, ci, în egală măsură, de lucrare misionară intensă.

Reîntoarcerea la Sfinții Părinți

În concluzie, lumea actuală tinde să piardă contactul cu Biserica, cu Divinitatea, pe zi ce trece, mesajul religios este din ce în ce mai slab receptat, astfel încât constituie o provocare și o luptă continuă. Singura soluție eficientă a misiunii creștine o constituie reîntoarcerea la filonul pur al spiritualității filocalice, la trăirea plină de evlavie a misterului liturgic, la bucuria postului și rugăciunii, a contemplației mistice și a extazului comuniunii cu Hristos, pentru a rosti, împreună cu Sfântul Apostol Pavel, ‘nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește întru mine’. Numai așa pot fi contracarate cu succes ispitele unei lumi nihiliste, atacată din toate părțile de false religiozități de sorginte păgână. Nevoia de spiritualitate a omenirii a făcut ca, în spațiile occidentale vidate de orice trăire mistică profundă, să conducă la un succes foarte mare al fenomenelor, precum yoga și meditația orientală, spiritismul, teosofia și antroposofia, sincretismele scientologice sau bahaiste etc. Lipsa de minime cunoștințe religioase a facilitat răspândirea, pe de o parte, a curentelor ateiste, iar pe de alta, proliferarea noilor mișcări religioase, a sectelor de tot felul, ba chiar a unor mari religii necreștine, precum islamul, hinduismul și budismul, care au deja destui aderenți în Occident.

Față de aceste provocări contemporane, considerăm extrem de importantă lupta permanentă și neobosită în parcursul misionar al Bisericii Ortodoxe Române, care ne așază la masa dialogului, dar ne și responsabilizează, în sensul de a face front comun în vederea depășirii, în unitate, a problemelor deloc ușoare cu care se confruntă creștinismul european în prezent.

Comentarii Facebook


Știri recente