Soborul Sfintilor Arhangheli este prilej de praznuire si la Manastirea Agapia de langa orasul Targu Neamt

Inceputurile acestui asezamant monastic, sunt strans legate de existenta unui schit ce a dainuit pana astazi, la o distanta de aproximativ 2 km, intr-o poiana care leaga Valea Agapiei de Valea Paraului Secu. Traditia, consemnata si in unele vechi manuscrise, a pastrat numele sihastrului Agapie care, in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, ar fi ridicat impreuna cu ucenicii sai o bisericuta de lemn.

Distrusa de o avalansa de zapada chiar intr-o zi de Paste, biserica lui Agapie a fost refacuta pe o alta temelie in ‘Poiana lui Eufrosin’ aflata in apropiere, primind hramul putin obisnuit ‘Minunea Arhistrategului Mihail din Colose’, care se mai serbeaza si astazi in ziua de 6 septembrie.

Abia la sfarsitul secolului al XV-lea si inceputul celui urmator s-a construit o biserica pe actualul amplasament al sihastriei de la Agapia din Deal (Agapia Veche), atunci cand si biserica din ‘Poiana lui Eufrosin’ s-a ruinat si nu a mai putut fi folosita. Prima mentiune documentara s-a facut in timpul lui Ilies Voda din 1437, care delimiteaza mosia Manastirii Agapia de cea a Manastirii Neamt. Daca analizam lista documentelor de danie in care beneficiarul este Manastirea Agapia, se constata ca mai multi voievozi (Petru Rares, Alexandru si Bogdan Lapusneanu, Stefan Tomsa), care au stat pe tronul Moldovei inaintea lui Petru Schiopul, s-au ingrijit de acest asezamant, intarindu-i mosiile sau adaugand noi proprietati si inlesniri. Dar constructiile de la Agapia din Deal nu prea aveau viata lunga.

Terenul imbibat de apele freatice care se aflau la o adancime mica era nestatornic si aluneca adesea naruind biserici si chilii, creand o permanenta stare de incertitudine si neliniste in sanul obstei monahale. De aceea, in jurul anului 1600, o parte dintre calugari s- au mutat in vale, ridicand aici o mica biserica in jurul careia se va dezvolta Manastirea Agapia de astazi, pomenita uneori sub numele de Agapia Noua, Agapia din Vale sau Agapia Mare.

Ctitoria lui Petru Schiopul de la Agapia din Deal s-a ruinat si ea si a fost nevoie ca in 1680, Anastasia Doamna, sotia lui Gheorghe Duca Voda, sa ridice o noua biserica, adaugand si hramul ‘Schimbarea la Fata a Domnului’, alte chilii si o noua trapeza. Reparata in anii 1716 si 1793, biserica a rezistat pana in 1821 cand este mistuita de flacarile care au insotit retragerea Eterista. Zece ani mai tarziu, in 1831, totul a fost refacut prin staruinta si pe cheltuiala schimonahiei Sevastia Munteanca, ajutata de Mitropolitul Veniamin Costache, pentru ca in 1890 si aceasta biserica sa fie inchisa, avand mari crapaturi in ziduri.

Din 1891 slujbele s-au oficiat intr-un mic paraclis cu hramul ‘Acoperamantul Maicii Domnului’, care a ars si el la 31 decembrie 1934. Dupa numai un an, in 1935, s-a ridicat un alt lacas prin contributia obstii manastiresti si a profesorului I.D. Stefanescu, pictura in fresca a acestuia fiind realizata in 1963 de catre Teodor Varahil Moraru si George Buburuzan. In sfarsit, in anii 1991-1992 s- a ‘scris’ ultimul capitol in istoria atat de zbuciumata a edificiilor de la Agapia din Deal: constructia din 1935 a fost si ea demolata si s- a ridicat o noua biserica de lemn.

Comentarii Facebook


Știri recente