Smerenia este calea cea mai bună care ne duce la mântuire

În toate lăcașurile de cult din Patriarhia Română s-a citit pe 5 februarie 2012, în Duminica a XXXIII-a după Rusalii, Pericopa Evanghelică de la Sfântul Evanghelist Luca, capitolul 18, versetele de la 10 la 14 care prezintă Pilda Vameșului și a Fariseului.

În cuvântul de învățătură rostit în Paraclisul Reședinței Patriarhale cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a evidențiat învățăturile ce reies din pericopa evanghelică: ‘Evanghelia Duminicii de astăzi ne arată trei mari virtuți, și anume rugăciune smerită, pocăința sinceră și iubirea milostivă. Aceste trei virtuți sunt scoase în evidență prin citirea Evangheliei în Duminica Vameșului și a Fariseului, în Duminica Fiului Risipitor și în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți. Vedem că aceste trei mari virtuți sau lucrări duhovnicești ale sufletului care dorește învierea sa din moartea păcatului sunt permanente lucrări în viața creștinului, dar mai ales în postul Sfintelor Paști, nu doar în primele trei duminici, ci în toată perioada postului și în toată viața trebuie ca aceste trei virtuți principale să fie cultivate. În Evanghelia de astăzi ni se prezintă două moduri de a ne ruga: rugăciunea fariseului care atunci când se roagă mai mult se laudă pe sine însuși în fața lui Dumnezeu, decât laudă pe Dumnezeu pentru darurile primite de la El; celălalt fel de rugăciune este rugăciunea smerită a vameșului care nici nu îndrăznea să se uite spre cer și își recunoștea păcatele sale și zicea: Dumnezeule, fii milostiv mie păcătosul!‘.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat importanța virtuții smereniei pentru viața credincioșilor: ‘Din punct de vedere al vieții creștine, smerenia este o mare binefacere. În primul rând, smerenia este temelia rugăciunii adevărate pe care Dumnezeu o iubește și o primește. Când rugăciunea este unită cu smerenia omul este total transparent iubirii milostive a lui Hristos și ca atare se deschide totalmente Lui și se umple sufletul omului smerit, care nu este plin de sine, ci gol de sine, de iubirea smerită și milostivă a lui Hristos. Semnul acestei prezențe a iubirii milostive și smerite a lui Hristos în sufletul omului care se roagă în stare de smerenie este prezența în suflet a păcii și a bucuriei […] Rugăciunea este necesară pentru ca iubirea omului față de semenii săi să fie una curată. Fără smerenie iubirea noastră față de aproapele poate deveni repede plină de mândrie, umbrită de dorința de a fi lăudați. De aceea, este necesară ca și milostenia sau fapta bună pe care o săvârșim în favoarea semenilor noștri să fie unită cu smerenia, să fie o iubire frățească smerită’.

Tot în acest sens, Patriarhul României a spus: ‘Evanghelia de astăzi ne cheamă să cultivăm smerenia ca dar al lui Dumnezeu, dar și ca osteneală a omului care trebuie să vegheze asupra stării lui sufletești. Să nu se mândrească pentru fapta cea bună, ci mai întâi să recunoască prezența lui Dumnezeu și darul lui Dumnezeu în fapta cea bună, să nu osândească pe semeni înainte de a-i ajuta, să lase judecata pe seama lui Dumnezeu și să cultive smerenia ca fiind cea mai bună cale care duce la mântuire’.

Această Duminică este prima din Perioada Triodului. Triodul precede perioada Penticostarului și urmează unui alt interval, cel mai lung din anul bisericesc, Octoihul. Perioada Triodului este singura perioadă a anului liturgic în care se oficiază toate cele trei Sfinte Liturghii ale Bisericii Răsăritene și ține 10 săptămâni, de la Duminica Vameșului și a Fariseului până în Sâmbăta Mare.

Comentarii Facebook


Știri recente