Slujire arhierească la Mănăstirea Arnota

Sâmbătă, 5 aprilie 2014, Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, va oficia Sfânta Liturghie în sobor de ierarhi, preoți și diaconi la Mănăstirea Arnota cu ocazia comemorării Domnitorilor Țării Românești Matei Basarab și Sfântul Constantin Brâncoveanu în cadrul unor manifestări spiritual culturale.

Ctitorită de Matei Basarab în 1633-1634, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil„, pe temelia unei biserici mai vechi, fiind situată la 37 km de Rm. Vâlcea, aproape de Mânăstirea Bistrița. Conform unei legende, Matei Basarab a zidit mânăstirea aici deoarece, înainte de a fi domn, găsise scăpare în aceste locuri, ascunzându-se în niște stufărișuri, fiind urmărit de turci.

Cercetările din anul 1974, efectuate sub egida Direcției Monumentelor Istorice, au permis să se constate că la temelia actualei biserici se găsesc urmele altor biserici încă nedatate, care vor fi existat aici.

Pridvorul cu turla i-a fost adăugat de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, la începutul domniei sale, odată cu reparațiile, în anii 1705-1706. Tot el îi reconstruiește catapeteasma, o adevărată operă de artă sculpturală, în stil brâncovenesc (din 1913 se află la muzeul din București) și renovează pictura, fără să o înlocuiască pe cea originală.

Ușa bisericii, sculptată în lemn de castan, are o inscriptie în limba slavonă, în care se spune astfel: „Aceste uși le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt„. Ele păstrează pictura originală „dreasă” sub evlaviosul domn, când s-a zugravit și pridvorul, pe care tot el îl adăugase, pictura care nu a rezistat până astazi. Pictura inițială are o mare valoare artistico-documentară, foarte valoros fiind și portretul lui Matei Basarab, realizat în 1644 de zugravul Stroe din Târgoviște.

Biserica mânăstirii este o constructie mică, cu o linie simplă și sobră, fiind realizată după un plan trilobat, cu abside poligonale și pridvor deschis. Deasupra naosului este așezată o turla înaltă, iar pe pridvor este o alta turlă mai mică, cea din timpul lui Brâncoveanu. Fațadele au fost împărțite cu ajutorul unui brâu din cărămidă aparentă în două registre: cel inferior, în care se observă frumoase firide rotunjite și cel superior, în care s-au realizat ocnițe adâncite. Pereții și turlele sunt înfrumusețate cu ornamente din caramidă aparentă.

Renovarea bisericii s-a făcut între anii 1852-1856, de către domnitorul Barbu Știrbei, care a dărâmat chiliile vechi din vremea lui Matei Basarab, deja ruinate și ridică aici alte clădiri, după planul unor arhitecți străini.

În anul 1934 s-au mai zidit unele chilii care există și astăzi, într-una fiind amenajat un mic muzeu în care au fost expuse odoarele mânăstirii, iar între anii 1954-1958 a fost consolidat întregul așezământ monahal și s-au introdus instalații de apă și încălzire.

În pronaosul bisericii actuale se află două morminte: mormântul lui Matei Basarab, mort la 9 aprilie 1654, îngropat mai întâi la Târgoviște și adus apoi la Arnota, după răscoala Seimenilor, și mormântul lui Danciu vel-vornic, tatăl lui Matei Basarab, fost oștean al lui Mihai Viteazul, căzut în timpul luptelor din Transilvania, duse alături de eroul de la Turda, înmormantât în anul 1604 la Alba-Iulia, rămășitele lui pământești fiind aduse la Arnota în 1648.

Această frumoasă mânăstire, prin pictura, arhitectura și sculptura sa, poate fi considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice și de artă religioasă din țară.

După 1999 Arnota a devenit mânăstire de maici.

Comentarii Facebook


Știri recente