Slujbă de Pomenire pentru victimele ocupării Basarabiei, Bucovinei de Nord și ținutului Herța, la Catedrala Patriarhală din București

Victimele ocupării Basarabiei, Bucovinei de Nord și ținutului Herța au fost comemorate, astăzi, 27 iunie, la Catedrala Patriarhală din București. Aici a fost oficiată o slujbă de pomenire de Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal, în prezența ambasadorului Republicii Moldova, Iuliana Gorea-Costin și a sute de bucureșteni, informează Radio TRINITAS.

La 28 iunie 1940 guvernul Regatului României a cedat Uniunii Sovietice Basarabia și nordul Bucovinei ca urmare a ultimatumului URSS, prin care se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe aceste teritorii. După acceptarea forțată a cedărilor teritoriale peste trei milioane șapte sute de români au rămas sub ocupație sovietică.

Pentru românii din teritoriile ocupate, ca și pentru păstorii lor spirituali, au urmat momente dramatice, a subliniat părintele Episcop Vicar Varlaam Ploieșteanul: „Această răpire a acestor teritorii scumpe de la Patria mamă a creat suferință întregului popor, dar și Bisericii noastre. În 1940 s-au desființat în mod samavolnic Mitropolia Basarabiei, Mitropolia Bucovinei și alte Eparhii românești. Întâistătătorii acestor Biserici au trebuit să plece, fie cu domiciliul forțat sau în exil și au fost condamnați la ani grei de închisoare. De asemenea, o mulțime mare de călugări și preoți din Basarabia și Bucovina au fost deportați la muncă silnică în multe lagăre de exterminare din Siberia sau de la Arcul Polar de Nord. De aceea, la inițiativa unor buni creștini din țară și din țara de peste Prut facem această slujbă de pomenire ca Dumnezeu să răsplătească suferințele îndurate, vreme de zeci de ani, de sute de mii de români și să primească moartea multora dintre ei ca pe o jertfă bineplăcută. Sunt convins că deceniile și secolele următoare vor face ca numele și amintirea multora dintre cei care au suferit, nu doar pentru identitatea românească, ci și pentru dreapta lor credință în care s-au născut și au crescut, vor fi ridicați la cinstea altarelor și vor fi trecuți în calendarul Bisericii noastre ca mărturisitori ai credinței și identității lor naționale”.

Pe lângă cei deportați au suferit la fel de mult și cei rămași acasă care nu i-au mai revăzut niciodată pe cei răpiți: „La această Slujbă a Parastasului nu i-am pomenit doar pe cei care au murit în exil sau în deportări, în închisori sau în lagăre, ci i-am pomenit cu tot neamul lor cel adormit pentru că împreună au suferit la fel de mult. Nu doar cei care au fost răpiți din casele lor au suferit, ci și cei care au rămas acasă dintre care cei mai mulți nu i-au mai revăzut niciodată. După schimbarea regimului la Moscova, în 1989, mulți dintre copii și nepoți celor morți în aceste lagăre au plecat în căutarea documentelor cu speranța că vor găsi locurile unde au fost înmormântați, în gropi comune, părinții și bunicii lor. De aceea, chiar dacă nu le găsim locurile, în rugăciune ne găsim toți dimpreună, vii și adormiți, toți cei care îl mărturisim pe Tatăl pe Fiul și pe Sfântul Duh”, a mai spus Preasfinția Sa pentru TRINITAS TV.

Ziua în care teritoriile românești de dincolo de Prut au fost răpite Patriei mamă va fi marcată mâine, 28 iunie, și în Republica Moldova, în mod deosebit față de alți ani. Președintele interimar Mihai Ghimpu a decretat data de 28 iunie 1940 drept zi a ocupației sovietice și a comemorării victimelor regimului totalitar comunist. Potrivit decretului, în toate localitățile țării drapelele vor fi coborâte în bernă, vor fi organizate depuneri de flori, iar la ora 10:00 va fi păstrat un moment de reculegere. Autoritățile publice vor fi obligate să renunțe la acțiunile distractive de masă, iar în instituțiile de învățământ și taberele de odihnă va fi organizată o oră a memoriei.

Comentarii Facebook


Știri recente