Slujbă de pomenire pentru foștii deținuți politici și deportații în Bărăgan

În fiecare an supraviețuitorii torturii comuniste îi pomenesc și îi cinstesc pe eroii neamului care au plătit cu sângele lor credința în idealurile de dreptate și libertate.

La Turnu Severin în ziua prăznuirii celor 40 de Sfinți Mucenici din Sevastia Armeniei, Asociația Foștilor Deținuți Politic, filiala Mehedinți, sub președinția domnului Dr. Grigore Drăghia, a organizat un ceremonial de comemorare a tuturor luptătorilor anticomuniști din România în fața monumentului dedicat victimelor comunismului din parcul Dragalina.

Invitat la eveniment, Preasfințitul Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, a oficiat împreună cu un sobor de preoți slujba parastasului pentru sufletele tuturor mehedințenilor ce s-au mutat la Domnul și au trecut prin grele încercări în timpul deportărilor și strămutărilor de amploare în Câmpia Bărăganului.

La monumentul ridicat în parcul Dragalina din municipiu, numeroși membri ai asociației au înălțat timp de câteva minute, împreună cu ierarhul locului și cu preoții, rugăciune în memoria celor apropiați ai lor care au pierit în timpul regimului comunist fără să fi avut vreo vină și au depus jerbe de flori, după cum ne-a menționat Cătălin Cernătescu.

Preasfințitul Părinte a vorbit despre obligația morală de a comemora fiii neamului, trecuți prin lagăre și închisori:

„Se cuvine să ne aducem aminte de acei oameni care au trebuit în miez de noapte să își lase agoniseala de o viață și să fie deportați în lagărele de concentrare forțată din Câmpia Bărăganului sau să fie închiși sub acuzația de trădare. Este de datoria noastră ca, acum când se împlinesc 61 de ani de la tristele evenimente de care au avut parte fiii neamului nostru românesc, să îi comemorăm ca pe niște eroi ai neamului.”

În urmă cu 61 de ani câteva mii de familii din Drobeta Turnu Severin și din întreg județul Mehedinți au fost deportați în Bărăgan, fără a avea cunoștință de vreo vină săvârșită.

În contextul încordării relațiilor dintre România și Iugoslavia, exclusă în 1948 din Comintern, granița dintre cele două țări a devenit o zonă sensibilă pentru guvernul comunist de la București. Etniile prezente aici, în special în Banat, erau considerate drept ‘elemente cu un factor ridicat de risc’. Urmând modelul sovietic, pe 15 martie 1951 Ministerul de Interne al Republicii Populare România a dat un decret de strămutare a acestei populații.

Deportările în Bărăgan au fost o acțiune de amploare întreprinsă de regimul comunist din România, cu scopul de a reloca forțat populația care locuia pe o rază de aproximativ 25 km de granița cu Iugoslavia, din județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți în Câmpia Bărăganului.

Comentarii Facebook


Știri recente