Slujbă de pomenire pentru făuritorii Unirii Basarabiei cu România, la Catedrala Patriarhală

La Catedrala Patriarhală, la 24 martie 2012, după Sfânta Liturghie, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal, a oficiat Slujba Parastasului pentru artizanii unirii Basarabiei cu Patria Mamă, după cum ne informează părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale și Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor. În cadrul slujbei parastasului au fost pomeniți artizanii unirii, persoane care și-au consacrat viața acestui ideal sfânt, persoane importante pentru conștiința unității naționale, dintre care menționăm: Nicolae Alexandri, Pantelimon Halippa, Ioan Pelivan, Nicolae Grosu, Ion Buzdugan, Onisifor Ghibu, Octavian Ghibu, Teodor Bârcă, Dumitru Mârza, Constantin Stere, Anton Crihan.

La final, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal, a rostit un cuvânt de învățătură în care a elogiat personalitatea acestora și importanța acestui moment.

Pe 27 martie 2012 se împlinesc 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Unirea Basarabiei cu România a fost posibilă datorită personalităților istorice care la 1918 au avut curajul să realizeze actul pe care și-l doreau toți românii. Membrii Sfatului Țării merită un omagiu deosebit pentru lupta pe care au dus-o pentru valorile fundamentale ale neamului românesc.

În ziua de 27 martie 2012, ziua Unirii Basarabiei cu România, la Mănăstirea Cernica se vor depune coroane și flori la mormintele membrilor Sfatului Țării din cimitirul de la Cernica, printre care se numara Pantelimon Halippa, Ioan Pelivan si primul Mitropolit al Basarabiei, Gurie Grosu. Pentru aceștia, dar și pentru toți ce-i care s-au sacrificat pentru realizarea dezideratului Unirii, se va ține un moment de reculegere. De asemenea, în cinstea făuritorilor Unirii, soborul de preoți de la Cernica va desfășura o slujbă de pomenire. Comemorarea de la Cernica este deja o tradiție desfășurată de Organizația Studenților Basarabeni din București în fiecare an, în data de 27 martie.

La începutul secolului al XX-lea, în Basarabia au existat cărturarii de seamă, traducători și autori de articole care au militate pentru idealul sfânt al unirii. Dintre intelectualii mireni, majoritatea cu studii teologice, menționăm pe: Pantelimon Halippa (academician; luptător pentru unitatea națională, vicepreședinte 1917 și președinte 1918 al Sfatului Țării, ministru al Basarabiei în guvernele României după 1918), Ion Inculeț, Ion Pelivan, Daniil Ciugureanu, Pantelimon Erhan, Ștefan Ciobanu, viitor profesor universitar și membru al Academiei Române, profesorii Iustin Frățiman, Nicolae Popovschi, Vasile Stroescu (1845-1926), un militant pentru realizarea unității statale, care a acordat ajutoare masive școlilor românești și altor instituții de cultură din Transilvania. Alături de ei au militat pentru unirea Basarabiei cu România, act proclamat de Sfatul țării din Chișinău, la 27 martie 1918, ieromonahii Gurie Grosu și Dionisie Erhan, preotul Alexandru Baltagă și alții.

Unirea Basarabiei cu România a fost în fapt reunificarea vechii provincii românești Basarabia, ruptă de Moldova și alipită de Rusia în 1812. Încă din aprilie 1917, reprezentanți ai românilor basarabeni s-au întrunit pentru a vota o moțiune prin care se cerea autonomia administrativă, economică și religioasă a Basarabiei. în data de 25 septembrie 1917, La Marele Congres al Ostașilor Moldoveni au participat 989 delegați, ofițeri români și circa 200.000 de ostași, în marea lor majoritate țărani basarabeni veniți de pe toate fronturile. Ca plan de acțiune imediată, Congresul a stabilit convocarea unui Sfat al Țării, o adunare care trebuia să fie aleasă și reprezentativă. Sfatul Țării și-a început activitatea la 21 noiembrie/decembrie 1917. Forul coordonator a fost Consiliul Directorilor, iar președinte ales, Ioan Inculeț. Odată instaurat, Sfatul Țării proclama la 25 septembrie/8 octombrie 1917, autonomia Basarabiei; Succesiv, la 2/15 decembrie 1917, a proclamat Republica Democratică Moldovenească, iar la 2 martie, o delegație formată din Ion Inculeț, Pantelimon Halippa și Dr. Ciugureanu se întâlnește la Iași cu Primul Ministru al României stabilind cadrul de desfășurare a evenimentelor premergătoare Unirii.

La 27 Martie 1918, ora 5 p.m., a avut loc Adunarea Sfatului Țării. În sală au fost prezenți toți membrii cabinetului Republicii Moldovenești, precum și Primul Ministru român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand. Au luat cuvântul președintele Ion Inculeț și prim-minstrul român Alexandru Marghiloman, ca reprezentant al guvernului român. După aceasta, reprezentanții români s-au retras pentru a permite desfășurarea nestingherită a lucrărilor.

Sfatul Țării cuprindea: 103 basarabeni, 13 ucrainieni, 7 ruși, 6 evrei, 5 găgăuzi, 2 nemți, 1polonez și 1 armean. În urma rezultatului votului (86 pentru, 3 contra, 36 abțineri, 13 absenți) s-a declarat Unirea Basarabiei cu Țara mamă. Ziarul ‘Tribuna’ din 30 Martie 1918, publica: Moțiunea Unirii, Te deum-ul, și telegrama transmisă regelui Ferdinand, anunțând Unirea cu Țara mamă.

Actul istoric al Unirii Basarabiei cu Țara, glasuia: ‘În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica democratică moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagră, și vechile granțe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-si hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România’. (I. Nistor, „Istoria Basarabiei”, București 1991)

În mijlocul aclamațiilor sălii, decizia a fost adusă la cunoștiința primului ministru Marghiloman, care, în numele poporului român, a guvernului României și al Regelui, a luat act de Declarație și a primit Unirea. Era, după cum avea să spună Regele Ferdinand, „înfăptuirea unui vis care demult zăcea în inimile tuturor românilor de dincolo și de dincoace de apele Prutului”.

Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov. Reintegrată României în 1941-1944 a fost reocupată de trupele sovietice în 1944.

Comentarii Facebook


Știri recente