Simpozionul național de istorie de la Tismana a luat sfârșit

Mănăstirea Tismana a fost gazda Simpozionului național de istorie „70 de ani de la înființarea Mitropoliei Olteniei”, care s-a desfășurat în perioada 9-11 octombrie 2009, informează cotidianul Ziarul Lumina. Manifestarea a fost organizată de Mitropolia Olteniei și de Facultatea de Teologie din Craiova. La dezbateri au fost 18 participanți, profesori de istorie sau de teologie de la mai multe facultăți din țară, precum și numeroși oameni de cultură și cercetători.

Tematica abordată de participanți a fost una diversificată, dezvoltând aspecte legate de împrejurările istorice ale înființării Mitropoliei Olteniei, activitatea, rolul istoric și politic al ierarhilor care au păstorit pe aceste plaiuri, precum și legăturile pe care le-a avut în decursul timpului Biserica din Oltenia cu Biserica din Transilvania. Lucrările au debutat, vineri, 9 octombrie 2009, prin cuvântul Înalt Preasfințitului Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei.

Înaltpreasfinția Sa a subliniat în cuvântul său că realitatea existenței istorice a Mitropoliei Olteniei este strâns legată de întemeierea vechii Mitropolii a Severinului: „Nu am avut impresia întotdeauna că Mitropolia Olteniei a avut ca geneză anul 1939, ci am văzut-o ca o permanentă continuitate a ceea ce s-a împlinit prin Mitropolia Severinului. În general, noi amintim și în dipticele nostru pe cei doi mitropoliți care au fost la Severin: Atanasie și Antim, ca începători ai veții mitropolitane din Oltenia și, în același timp, ca pe organizatorii acestei Mitropolii. Firește că nu neapărat cu gândul acesta începem analiza istorică a vieții bisericești, ci mai degrabă cu gândul la începuturile creștinismului în acest spațiu de sorginte apostolică având în vedere misiunea atât a Sfântului Apostol Pavel în sudul Dunării, cât și a episcopilor care au activat din vremurile postapostolice, din vremurile sinoadelor ecumenice, bine știind că o mare parte dintre întâlnirile bisericești care au avut loc între Sinodul I și II Ecumenic s-au derulat aici, în sudul Dunării, la Sirmiul sau Sardica. Din această perioadă avem destule mărturii arheologice și scaune episcopale foarte numeroase pe limexul danubian, cu foarte mulți mucenici de asemenea”.

Arhiepiscopul Craiovei și-a exprimat, în finalul discursului său, dorința organizării unui viitor simpozion care să aibă ca temă de dezbatere sorgintea daco-romană a Sfântului Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir: „Chiar ne-am dori ca pe viitor să ne gândim la un simpozion care să ateste efectiv sorgintea daco-romană a Sfântului Dimitrie, pentru că unii istorici din timpurile noastre și din timpurile trecute l-au găsit ca fiind originar din Sirmium, nu neapărat din Tesalonic”, a precizat Înalt Preasfințitul Irineu.

Printre distinșii invitați s-a numărat și părintele academician prof. univ. dr. Mircea Păcurariu, care a punctat o serie de „Aspecte din istoria legăturilor bisericești ale Olteniei cu Ardealul”. În prelegerea sa, părintele academician a parcurs principalele evenimente istorice de legătură dintre cele două zone, începând cu perioada marelui domnitor Mihai Viteazul: „Eu am ales un subiect mai aparte, legat însă și de istoria Mitropoliei Olteniei și avem câteva aspecte din istoria legăturilor care au existat pe parcursul veacurilor între Oltenia și Transilvania, legături care au contribuit la menținerea Ortodoxiei în Transilvania și, în același timp, au contribuit la conturarea conștiinței de unitate națională românească și, în final, la realizarea unirii de la 1 decembrie 1918.

Aceste legături dintre Oltenia și Ardeal se manifestă în decursul istoriei sub diverse forme. În primul rând, trebuie să notăm pe ierarhii râmniceni care pe vremuri păstoreau întreaga Oltenie, legăturile lor cu ierarhii din Transilvania, legăturile politice pe care le-au avut și misiunile diplomatice în care au fost trimiși de domnii Țării Românești. O astfel de delegație este și cea condusă în 1595 de mitropolitul Eftimie al Țării Românești, din care făceau parte și episcopul Teotim I al Râmnicului și Luca din Cipru, viitor episcop de Buzău și apoi mitropolit al Țării Românești. Această delegație a avut misiunea de a realiza o înțelegere între Mihai Viteazul și principele Transilvaniei, Sigismund Batory, în legătură cu ridicarea unei catedrale mitropolitane la Alba Iulia, lucru pe care îl va realiza domnitorul Țării Românești în 1597”.

Printre cei care au luat cuvântul în prima zi de dezbatere s-au numărat: prof. univ. dr. Gheorghe Sbârnă, prof. univ. dr. Ion Calafeteanu, pr. prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu, prof. univ. dr. Sorin Damean, pr. conf. univ. dr. Florea Ștefan, pr. lect. univ. dr. Sergiu Popescu, lect. univ. dr. Cristian Petcu, lect. univ. dr. Liviu Ilie, pr. prof. dr. Alexandru Stănciulescu Bârda.

Lucrările simpozionului s-au încheiat ieri, 11 octombrie 2009, prin participarea la slujba Sfintei Liturghii și prin vizitarea mai multor mănăstiri și biserici din cuprinsul Arhiepiscopiei Craiovei.

Comentarii Facebook


Știri recente