Mănăstirea Tismana a găzduit, în perioada 18 -19 iulie, simpozionul național de teologie ‘Importanța textelor biblice pentru societatea contemporană’. Activitatea s-a desfășurat cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, informează „Ziarul Lumina”, Ediția de Oltenia.
Timp de două zile, mai mulți profesori de renume din teologia românească, precum și alți oameni de cultură, iubitori ai disciplinelor biblice din țară, s-au întrunit la Mănăstirea Tismana, în Protoieria Târgu Jiu Nord, județul Gorj, pentru a dezbate ‘Importanța textelor biblice pentru societatea contemporană’. Întâlnirea, ajunsă anul acesta la cea de-a doua ediție, a fost organizată de Academia Teologică de la Tismana, împreună cu Facultatea de Teologie din Craiova și Editura Mitropolia Olteniei, din încredințarea și cu binecuvântarea IPS Irineu. Au participat pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, decanul Facultății de Teologie din Cluj, pr. prof. univ. dr. Vasile Mihoc, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Sibiu, pr. prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu, de la Facultatea de Teologie din Craiova, prof. univ. dr. Pavel Chirilă, pr. conf. univ. dr. Picu Ocoleanu, profesor la Facultatea de Teologie din Craiova, pr. lect. univ. dr. Jan Nicolae, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Alba Iulia, pr. lect. univ. dr. Sergiu Popescu, profesor la disciplina Istoria Bisericii Ortodoxe Române la Facultatea de Teologie din Craiova, pr. lect. univ. dr. Adrian Ivan, de la Facultatea de Teologie din Craiova, pr. lect. univ. dr. Ion Rizea, profesor la Facultatea de Teologie din Craiova, lect. dr. Cristian Petcu, director AFCN, pr. asist. univ. dr. Stan Răzvan, lect. univ. dr. Ana Ocoleanu, asist. univ. dr. Mihai Ciurea, Cătălin Mosoia, jurnalist, Iulian Cămui, arhitect, și Adrian Boldișor, directorul Editurii Mitropolia Olteniei.
Înțelegere frățească între laici și clerici
Deschiderea oficială a lucrărilor a avut loc în prezența IPS Irineu, care și-a exprimat bucuria pentru organizarea acestui eveniment academic și i-a binecuvântat pe participanți. ‘Anul acesta am dorit cu tot dinadinsul să realizăm o analiză amănunțită asupra receptării textului scripturistic în societatea contemporană. În acest sens, participanții, pe lângă faptul că audiază prelegeri științifice din domeniul teologiei, istoriei sau artei, au șansa de a înțelege mai bine realitatea concretă a vieții eclesiale. Am dorit de asemenea ca prin această Academie Teologică să realizăm o strânsă unitate între laici și clerici, fundamentată pe prietenie și înțelegere frățească. De aceea, considerăm demersul nostru ca fiind unul de suflet, ocrotit de rugăciunile Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana’, a afirmat Înalt Preasfinția Sa.
În debutul întâlnirii, pr. conf. univ. dr. Picu Ocoleanu, moderatorul simpozionului, a evidențiat importanța subiectului propus spre dezbatere: ‘Tema fundamentală a întâlnirii noastre este Sfânta Scriptură ca temei al credinței creștine, ca ultimă instanță la care apelăm în întemeierea adevărului creștin. Sinoadele ecumenice, în definițiile dogmatice pe care le-au formulat, s-au întors de fiecare dată la Sfânta Scriptură și au articulat învățătura de credință pe baza textelor biblice. De aceea, importanța disciplinelor biblice este incontestabilă pentru teologia ortodoxă, în pofida numeroaselor dezacorduri legate de cele mai multe ori de metoda de cercetare’. Șirul prelegerilor a fost deschis de părintele prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu, care a prezentat evoluția textului scripturistic în contextul principalelor evenimente din istoria Bisericii universale. Tot în prima zi, bioeticianul Pavel Chirilă a oferit o perspectivă medicală asupra Sfintei Scripturi. Pe baza celor două prelegeri, participanții au adâncit discuții și au tras concluzii.
Hristos, primul interpret al Scripturii
În cea de-a doua zi, discuțiile au fost deschise prin prelegerea părintelui prof. univ. dr. Ioan Chirilă, care a oferit o abordare hristologică asupra Vechiului Testament. În acest context, părintele profesor a afirmat: ‘În structura liturgică a Bisericii noastre, exista un cuantum de text scripturistic, extraordinar de mare, în care credinciosul se odihnea. La sat, de exemplu, oamenii simpli nu se complicau cu cuvintele, nu-și puneau niciodată întrebarea dacă textul biblic era cel original sau nu. În starea lor de odihnire, ei se dăruiau Cuvântului și nu-l ispiteau. Căutau în măsura în care le permitea capacitatea lor intelectuală să realizeze această conlocuire cu logosul Scripturii. Așa se face că, dacă privim în înțelepciunea populară, putem găsi foarte multe aspecte de factură scripturistică, izvorâte din locuirea acestor oameni simpli în Cuvântul care dă viață. Aceasta este starea de deșertare. La un nivel mai înalt, această locuire în Cuvânt este dublată de dorința de participare la strălucirea Cuvântului. Acest demers presupune un act de contemplație, o participare la forța revelatorie a Cuvântului’. În continuare, părintele prof. univ. dr. Vasile Mihoc a vorbit despre regăsirea Sfintei Scripturi în Sfânta Biserică: ‘Hristos apare ca primul interpret al Scripturii din perspectiva Bisericii. El întemeiază Biserica. Cu toate acestea, chiar în societatea noastră contemporană, oamenii ar fi de acord să-L ia pe Hristos în seamă, după propria lor înțelegere, dar nu și Biserica. Ea este considerată de unele secte drept ‘marea desfrânată’. Care este atunci raportul dintre Scriptură, Tradiție și Biserică? Sunt lucruri atât de fine, adânci, la care trebuie să luăm seamă’. În a doua parte a zilei au conferențiat pr. lect. univ. dr. Jean Nicolae, de la Facultatea de Teologie din Alba Iulia, și pr. lect. dr. Ioan Rizea, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Craiova.
Pentru fiecare participant, Editura Mitropolia Olteniei a oferit câte o mapă cu programul simpozionului, un exemplar din lucrarea ‘În lumina Cuvântului. Dialoguri cultural-teologice’, semnată de Ana Ocoleanu, și CD-urile ‘Imaginea sărbătorilor de peste an pe note bizantine’, înregistrate de Grupul psaltic ‘Sfântul Mare Mucenic Dimitrie’ al Catedralei mitropolitane din Craiova.
