Si Manastirea Sambata de Sus isi serbeaza astazi hramul.

Biserica veche a Manastirii Sambata de Sus dateaza din secolul al XVII-lea, fiind ctitoria lui domnului martir Constantin Brancoveanu si avand ca hram marele praznic al Adormirii Maicii Domnului.

Pe 15 august 1993, o noua biserica, cu hramul ‘Sfintii Martiri Brancoveni’ a fost sfintita de catre Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic de Constantinopol, insotit de Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane. La acest eveniment a fost prezent si Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei.

Povestea constructiei Manastirii incepe in secolul al XVII-lea, cand Preda Brancoveanu a inaltat prima biserica din lemn pe Valea Sambetei.

In acelasi loc, in jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brancoveanu al Tarii Romanesti, care a domnit intre anii 1688 – 1714, a construit prima biserica din piatra, avand hramul Adormirii Maicii Domnului, pentru a salva Ortodoxismul romanesc din calea distrugerilor puse la cale de habsburgii care in anul 1683 cucerisera Transilvania si voiau sa impuna Catolicismul.

In anul 1785, Manastirea Sambata de Sus a fost partial distrusa din ordinul generalului Bukow din Viena. Toate chiliile au fost rase de pe fata pamantului, iar calugarii au fost obligati sa paraseasca manastirea.

In urmatorii 140 de ani, multi oameni de vaza au incercat sa reconstruiasca manastirea. Dintre ei merita amintiti: Mitropolitul Andrei Saguna al Ardealului, Episcopul Ilarie Puscariu si calugarita Maria Boros. Din pacate nici unul nu a reusit sa-si puna planurile in aplicare.

Onoarea de a fi al doilea ctitor al Manastirii Brancoveanu ii apartine Mitropolitului Th. D. Nicolae Balan, care a inceput lucrarile de reconstructie in anul 1926. Sfintirea manastirii a avut loc in anul 1946 , dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial.

Biserica este construita in stil brancovenesc (foarte la moda in Tara Romaneasca la sfarsitul secolului al XVII-lea – inceputul secolului al XVIII-lea). Pietre masive decoreaza ferestrele si incadreza usile. Clopotnita este octogonala pe exterior si cilindrica pe interior. Privita pe interior, biserica este la fel ca toate celelalte construite in aceeasi perioada: altar, naos, portic. Picturile de pe portic sunt noi si reprezinta scene din Vechiul Testament. Intrarea dintre portic spre nartex se face printr-o usa groasa de stejar incadrata de piatra. In partea de vest a nartexului, unde se afla pictura Fecioarei Maria, se poate observa si portretul Brancovenilor, fondatorii bisericii.

In interiorul manastirii se afla cinci clopote de la Viena ce cantaresc 2000 kg.

Zidurile care inconjoara manastirea au fost reconstruite tot in stil brancovenesc, sub forma de cvatrilater. Trei turnuri sapate in piatra imfrumuseteaza zidurile atat pe exterior cat si pe interior.

La parterul manastirii, in partea de nord, sunt amplasate chiliile calugarilor si abatia. Primul etaj adaposteste clopotnita si o biserica noua extrem de spatioasa. La parter, in partea de sud, putem vedea sala de mese, bucataria si vreo cateva chilii, in timp ce la primul etaj descoperim o imensa biblioteca si un xenodochium.

In cladirea noua care adaposteste muzeul, sunt expuse unele dintre cele mai vechi picturi pe sticla – apartinand secolelor XVIII-XIX si documente foarte vechi si rare (scrisori, prima editie a unor ziare, sutane purtate de calugari, obiecte ecleziastice).

Despre cum s-au derulat manifestarile prilejuite de cele doua hramuri ale Manastirii Sambata de Sus ne-a vorbit Prea Cuviosul Parinte Arhimandrit Ilarion Urs, staretul acestui sfant locas de cult: ‘Cu o zi inainte, la orele 17.00 am savarsit slujba Vecerniei si a Prohodului Maicii Domnului, facandu-se si inconjurul bisericii. Astazi am oficiat Sfanta Liturghie, pregatindu-ne pentru cel de-al doilea hram, Sfintii Martiri Brancoveni. A doua zi se va face slujba Aghiazmei, la fantana, si se va continua cu Sfanta Liturghie.’

Tot la Manastirea Sambata de Sus a avut loc cea de-a VII-a editie a Festivalului de Muzica Psaltica si Religioasa. Prea Cuviosul Parinte Arhimandrit Ilarion Urs ne-a marturisit ca cele cinci coruri care au participat anul acesta si-au sustinut programele artistice in Aula Academiei pentru a nu deranja slujba din curtea Manastirii: ‘In anul 2004 s-a desfasurat la Manastirea Brancoveni – Sambata de sus cea de-a VII-a editie a Festivalului de Muzica Corala Religioasa, festival organizat de Radio-Difuziunea Romana si Manastirea Brancoveni Sambata de Sus in Aula Academiei Romane. Nu s-a mai organizat in aer liber, ca in anii anteriori, deoarece se suprapunea cu slujba Tainei Sfantului Maslu. La Festival au participat 5 coruri, unul chiar de la Iasi care a intonat Muzica Psaltica Veche.’

Comentarii Facebook


Știri recente