Sfințirea noii biserici de la Mănăstirea Bârsana

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a oficiat, astăzi, 30 iunie 2012, înconjurat de un sobor de 17 ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, preoți și diaconi, slujba de sfințire a noii biserici cu hramul „Soborul celor doisprezece Apostoli” a Mănăstirii Bârsana, în prezența a mii de credincioși.

La finalul slujbei de sfințire, Patriarhul României a spus: „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a săvârșit sfințirea acestei biserici noi, o biserică frumoasă și cu o pictură luminoasă care vrea să fie și o continuitate peste timp a bisericii care a fost cândva aici, însă din cauza vitregiilor vremii nu mai este aici. Deci, această biserică reînviată a fost sfințită și dedicată Soborului Sfinților 12 Apostoli”.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea Pericopei Evanghelice, intitulat Mănăstirea Bârsana – istorie, artă și spiritualitate, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că sfințirea bisericii reprezintă o nouă poartă a cerului deschisă pământenilor: „Construirea și sfințirea unei noi biserici într-o mănăstire reprezintă o dovadă a credinței vii și jertfelnice mărturisită de o comunitate monahală duhovnicească și harnică, îndrumată de ierarhi înțelepți și misionari. Construită cu multă jertfă și râvnă duhovnicească, noua biserică a mânăstirii Bârsana ne arată credința și evlavia călugărițelor acestei mănăstiri, a ctitorilor și binefăcătorilor ei față de Mântuitorul Iisus Hristos și de sfinții Săi Apostoli. Sfințirea noii biserici a Mănăstirii Bârsana este în același timp un act de cult și de cultură a sufletului românesc. Este mai întâi un act de cult, pentru că se aduce mulțumire sau recunoștință lui Dumnezeu pentru tot ceea ce s-a realizat. În același timp ea este revărsare a harului sfințitor de la Dumnezeu pentru ca această lucrare – ofrandă a credincioșilor – să devină Casă a lui Dumnezeu și Poartă a cerului. Sfințirea acestei biserici mănăstirești este un act de cult și pentru că facem pomenirea vechilor ei ctitori și a tuturor celor ce s-au rugat, au donat și au lucrat pentru rezidirea ei timp de 18 ani”.

Preafericirea Sa a vorbit și despre arhitectura tradițională maramureșeană: „Arhitectura tradițională românească din Maramureș impresionează prin suplețe și armonie, încântă privirea atât prin proporții, cât și prin decor. Construcțiile sunt masive fără a fi greoaie, au siluete înalte, zvelte, datorate turlelor și stâlpilor care subțiază volumele, dând construcției sobrietate și eleganță, finețe și dinamism. Așezată pe înălțime, mănăstirea Bârsana reflectă principiile de armonie și de măsură ale artei populare românești, o profundă sinteză artistică sculpturală care transformă materia într-o epifanie a spiritului, unind arhaicul și actualul, veșnicia și timpul”.

În continuare, Patriarhul României va oficia Sfânta Liturghie pe altarul de vară al Mănăstirii Bârsana înconjurat de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi.

Desființată în 1791, Mănăstirea Bârsana a renăscut după căderea comunismului, în anii 90. Piatra de temelie a noii biserici a fost pusă în anul 1993.

Comentarii Facebook


Știri recente

Biserica îşi va aduce contribuţia la proiectul european: Pr. Sorin Şelaru despre „Conferința privind viitorul Europei”

În contextul programului „Conferința privind viitorul Europei”, Pr. Sorin Şelaru, directorul Reprezentanţei Bisericii Ortodoxe Române pe lângă Instituţiile Europene, a declarat că „Biserica Ortodoxă este pregătită să fie prezentă la toate nivelurile, deschisă dialogului, pentru…